Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a inaugurat sâmbătă şantierul primului pod al proiectului ‘Canalul Istanbul’, un gigantic canal paralel cu strâmtoarea Bosfor, o iniţiativă criticată de opoziţie şi de apărătorii de mediu, relatează AFP.
‘Deschidem astăzi o nouă pagină în istoria dezvoltării Turciei’, a declarat Erdogan la ceremonia de aşezare a pietrei de temelie a podului.
Canalul ar urma să aibă o lungime de 45 km şi să constituie o strâmtoare artificială la vest de Istanbul unind, de la nord la sud, Marea Neagră şi Marea Marmara.
Erdogan a consacrat aproape întreg discursul de sâmbătă apărării proiectului, din care a făcut o cauză personală.
Criticii îl acuză pe preşedinte că se agaţă de un proiect care va conduce Turcia spre o catastrofă ecologică şi o îndatorare pe cât de masivă, pe atât de inutilă.
Enumerând riscurile prezentate de numărul tot mai mare de nave care traversează Bosforul, Erdogan a spus că proiectul vizează mai ales să ‘asigure securitatea cetăţenilor la Istanbul’ şi să permită Turciei să ocupe ‘un loc mai important’ în comerţul internaţional.
‘Toate etapele proiectului au fost concepute în conformitate cu ştiinţa’, le-a replicat el criticilor.
Proiectul a suscitat critici şi din străinătate, mai ales din Rusia, ţară care se teme că va vedea accesul în Marea Neagră facilitat pentru navele adversarilor săi din NATO.
Convenţia de la Montreux din 1936, care reglementează navigaţia în strâmtorile Bosfor şi Dardanele, obligă statele neriverane Mării Negre să anunţe cu 15 zile în prealabil trecerea navelor lor, care nu pot rămâne decât pentru o durată limitată.
‘Acest proiect nu încalcă (Convenţia de la) Montreux’, a afirmat fostul prim-ministru Binali Yildirim, care a luat cuvântul înaintea lui Erdogan în deschiderea ceremoniei de lansare a şantierului.
“Proiectul nu are niciun fel de sens economic”, afirmă și economistul Mustafa Sönmez. Canalul Bosfor garantează deja condiții bune pentru circulația navală.
Risc ridicat de cutremur
Criticii avertizează și că proiectul ar putea avea efecte negative și asupra plăcilor tectonice din adâncul solului din Istanbul – un risc sporit de cutremur ar putea fi urmarea. Oficiul pentru Catastrofe și Managementul Situațiilor de Urgență (AFAD) respinge aceste afirmații – nu ar exista vreo legătură între riscul de seism și construirea canalului. Nu sună însă prea convingător pentru numeroși locuitori. Temerile acestora sunt exprimate de Imamoglu, care avertizează cu apariția unui tip de insulă între noul canal și Bosfor – opt milioane de oameni ar fi “prinși” în acest areal cu risc ridicat de cutremur, scrie Deutsche Welle.
Primarul din Istanbul se mai plânge și că terenurile de-a lungul noului canal ar fi fost deja vândute investitorilor arabi, printre care și membri ai familiilor regale din Orientul Mijlociu. Răspunsul lui Erdogan: “Este cumva interzis? Dacă ar fi cumpărat terenurile Hans și George, ar mai fi avut cineva vreo problemă?”
Primarul, locuitorii și oamenii de știință resping proiectul din cauza costurilor foarte mari de construcție și din cauza îngrijorărilor privind efectele negative asupra mediului înconjurător.
Șantierul ar putea avea consecințe grave asupra naturii din regiune, spune expertul de mediu Doganay Tolunay de la Universitatea Istanbul. Canalul va consuma resurse de apă importante, deoarece acolo unde ar urma să fie construit se află rezervele de apă ale Istanbulului. Construcția ar periclita și ecosistemul complex al regiunii. “Dunele din nordul orașului găzduiesc păduri, pârâuri și pajiști protejate, importante pentru ecosistem și pentru sutele de specii de plante și animale care trăiesc acolo”, avertizează Tolunay. O deranjare gravă a ecosistemului amintit ar putea avea urmări și în plan economic: “Pescarii din Marea Neagră și agricultorii ar urma să fie obligați să părăsească regiunea.”
