A devenit foarte ușor, în prezent, să cădem victime ale știrilor false. Fenomenul fake news a fost amplificat de o serie de factori tot mai prezenți în viața socială, după sfârșitul secolului al XX-lea. Societatea de consum și noile tehnologii de comunicare au mărit apetitul pentru informații. Jurnalismul a început să se bazeze tot mai mult pe opinii și comentarii, iar știrile s-au orientat către satisfacerea așteptării consumatorului și câștig, în detrimentul calității informațiilor oferite. Acest jurnalism de slabă calitate în combinație cu relativismul cultural, care presupune că nu există un singur adevăr obiectiv, au dus la apariția epocii post-adevăr, scrie publicatia online a SRI.

Din acest moment traficul online și audiența au devenit mai importante decât adevărul pentru că erau mai profitabile, aşa cum a constatat specialista în comunicare Nicole A. Cooke. În acest context se dezvoltă un tip de știri false, cu funcție economică, centrate pe satisfacerea nevoii de consum şi obţinerea de venituri financiare. Știrile false sunt sensibile la nevoile consumatorilor, cărora le influențează comportamentul. După cum arată Cooke, în lucrarea „Fake News and Alternative Facts”, într-o lume a post-adevărului, consumatorii sunt tentați să acceseze știri false care să le întărească emoțiile, să le legitimeze prejudecățile și să le rezolve nevoile, fiind mai puțin interesați de adevăr.

Emoţiile pandemiei

Știrile false reprezintă forma contemporană a zvonului. Sociologul Jean-Noel Kapferer consideră că zvonul este credibil datorită capacității de a deveni expresia emoțiilor individului. Știrile false au aceeași capacitate, reflectând nevoile emoționale, dorințele și fricile unei societăți la fel ca zvonurile. Pe lângă funcția economică, știrile false îndeplinesc și o funcție tactică. Acestea pot acționa sub forma unei tehnici de manipulare asociată cu dezinformarea și propaganda. Potrivit fostului ofițer de informații Vladimir Volkoff, propaganda reprezintă o acțiune îndreptată asupra opiniei publice pentru a o convinge să susțină o anumită politică, un reprezentant sau un guvern, în timp ce „dezinformarea este o manipulare a opiniei publice, în scopuri politice, folosind informații deformate”. Transformarea știrilor false într-o tehnică de manipulare presupune răspândirea de informații false special create pentru a vătăma o persoană, o organizație, un competitor sau un stat (Matthew Sadiku, Eze Tochukwu, Sarhan Musa, „Fake news and misinformation”, 2018).

Pandemia COVID-19 a generat o infodemie. Situația s-a transformat rapid într-o criză dublă care a testat capacitatea de răspuns a statelor. Infodemia s-a propagat deoarece într-un astfel de context nivelul de incertitudine în societate crește simultan cu nevoia de a consuma informații, iar populația devine vulnerabilă la sugestii. Profitând de această situație, de frica și de emoțiile populației, anumiți actori statali ghidați de interese geopolitice au folosit știrile false pentru a slăbi Uniunea Europeană și țările din Europa de Est, punând în același timp la îndoială valorile fundamentale ale acestor state.

La nivelul Uniunii Europene a fost creat, în 2015, EastStratCom Task Force în cadrul Serviciului European de Acțiune Externă pentru a combate știrile false. În prezent acest serviciu reprezintă vârful de lance în lupta cu știrile false care au ca scop discreditarea construcției europene. Într-un raport publicat pe 16 martie 2020 este indicat principalul actor statal implicat în răspândirea de știri false în spațiul european. Scopul mesajului transmis vizează agravarea crizei sanitare și subminarea societăților europene prin cultivarea neîncrederii în instituțiile internaționale și în autoritățile naționale și europene.

Majoritatea știrilor false susțineau că Uniunea Europeană a eșuat în gestionarea crizei, nefiind pregătită să ofere sprijin statelor membre care trebuie să se bazeze pe ajutorul venit din partea altor actori statali. Alte știri false menite să compromită Uniunea Europeană au fost diseminate și în alte state precum Turcia, Siria, China sau Iran.
Cauza pentru care știrile false legate de COVID-19 continuă să fie accesate este strâns legată de psihologia socială. În această perioadă, indivizii sunt conectați mai mult la emisiunile de știri și la mediul online. Mijloacele de comunicare moderne înlătură barierele spațiale și transformă utilizatorii într-o masă omogenă. Conform psihologului francez Gustave Le Bon, masele nu pot avea alte opinii decât cele care le-au fost sugerate, fiind conduse de emoții mai degrabă decât de rațiune. Știrile false reprezintă acele opinii sugerate la care se referă Le Bon, pe care masa de oameni conectată prin mediul online ajunge să le creadă și să le susțină.

Combaterea epidemiei mediatice

Înmulțirea numărului de știri false în contextul crizei de sănătate reprezintă o amenințare care poate pune în pericol securitatea extinsă a statului, prin impactul potențial asupra mai multor sectoare necesare bunei funcționări a acestuia. Rolul instituțiilor din sfera securității naționale este foarte important în gestionarea unei duble crize. Unele statele din Parteneriatul Estic au reușit să combată epidemia mediatică cu ajutorul serviciilor de informații.

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a desființat o rețea care transmitea știri false despre pandemia COVID-19. Rețeaua avea ca sarcină distribuirea de informații false despre COVID-19, pe Facebook, cu ajutorul conturilor false. Potrivit SBU „scopul acestora era să provoace panică, să discrediteze acțiunile autorităților și să destabilizeze situația socio-politică din Ucraina”. Membrii rețelei primeau instrucțiuni din străinătate și raportau prin intermediul unei rețele de socializare externe, fiind recompensați prin sisteme de plată electronică. În Republica Moldova, în perioada stării de urgență, Serviciul de Informații și Securitate a decis să blocheze peste 50 de site-uri care transmiteau știrile false despre COVID-19. Conform SIS, respectivele portaluri erau administrate anonim și nu erau înregistrate în calitate de difuzori de informații.

În spațiul românesc, autoritățile au luat măsuri pentru combaterea știrilor false apărute odată cu debutul pandemiei. Grupul de Comunicare Strategică înființat la nivelul Ministerului Afacerilor Interne a transmis că site-urile care distribuie articole mincinoase despre COVID-19 vor fi blocate. Din momentul decretării stării de urgență până la 15 aprilie, în România au fost închise șase site-uri pro-Kremlin care distribuiau știri false. O altă măsură luată de autoritățile române a fost reprezentată de lansarea platformei stirioficiale.ro menită să ofere doar informațiile din surse oficiale, pentru combaterea știrilor false despre COVID-19.

Serviciile de intelligence pot contribui la combaterea fenomenului știrilor false prin informații și cunoaștere. Rolul OSINT este important deoarece colectarea de informații despre epidemiile din trecut poate ajuta la înțelegerea evoluției unei epidemii, a comportamentului mediatic și a efectului acestuia asupra populației.

În plus, pot fi evaluate practicile guvernamentale și efectele generate. Toate acestea sunt esențiale în combaterea unei astfel de crize duble ce reprezintă o amenințare neconvențională la adresa statului deoarece poate afecta securitatea națională extinsă.

Reciclarea ştirilor

Scriitorul american Jon D. Lee susține că de la o epidemie la alta, știrile relatate atât de mass-media tradiționale cât și cele care circulă în mediul online sunt reciclate. În vremea epidemiei SARS 2003, anumite știri anunțau că virusul este rezultatul unor vibrații transmise către populație prin microunde sau prin unde audio („An Epidemic of Rumors”, 2014). Echivalentul din prezent este știrea care anunță că virusul COVID-19 este cauzat de tehnologia 5G. Foarte multe dintre articolele despre pandemia COVID-19 prezintă știri preluate identic din timpul epidemiei SARS din 2003 sau H1N1 din 2009. Un exemplu îl reprezintă știrile care anunțau că virusul face parte dintr-un război biologic menit să oprească ascensiunea economică a Chinei. Nenumăratele legende etiologice nu se limitează la epidemiile moderne. Atât ciuma din timpul Franței pre-revoluționare cât și holera din secolul al XIX-lea au generat numeroase acuzații privind răspândirea voluntară a bolii (Lee, 2014). Conform tiparului precedent, infodemia de știri false despre COVID-19 va continua și după sfârșitul pandemiei. În timpul unei epidemii globale, problema știrilor false despre epidemia în cauză este rezultatul consumului de informații de slabă calitate. În momentul în care acestea ajung în mass-media, ele devin parte din conștiința publică (Lee, 2014).

Problema în cauză nu este reprezentată doar de știrile false, ci și de comportamentul consumatorului care alege știri false și informații hedoniste destinate satisfacerii nevoilor de bază. Dacă actualul comportament al consumatorului se va menține, știrile false pot ajunge să construiască realitatea oamenilor, pentru că adevărul nu va mai răspunde nevoilor proprii. Pentru a elimina știrile false este necesară soluționarea nevoii consumatorului și educarea comportamentului acestuia în spiritul unei culturi de securitate puternice bazată pe cunoaștere și gândire critică. Toate acestea trebuie să fie dublate prin demascarea publică a știrilor false cu ajutorul dovezilor concrete și verificate. Adevărul reprezintă singura soluție morală împotriva știrilor false, scrie intelligence.sri.ro

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here