Preşedintele american Joe Biden, care şi-a înmulţit avertismentele pentru a descuraja Rusia lui Vladimir Putin de a invada Ucraina – de la un răspuns ‘energic’ şi ‘hotărât’ până la sancţiuni ‘cum nu a văzut niciodată până acum’ -, dispune de mai multe opţiuni ce s-ar putea dovedi într-adevăr dureroase pentru Moscova, comentează marţi într-o amplă analiză agenţia France Presse preluata de Agerpres.

Occidentul acuză Rusia de comasarea a zeci de mii de soldaţi la frontiera cu Ucraina în eventualitatea unei noi ‘agresiuni’ împotriva ţării vecine după anexarea Crimeii în 2014.

În acest context exploziv, SUA şi europenii au acceptat o serie de negocieri săptămâna viitoare cu Rusia, care a propus acorduri pentru limitarea extinderii NATO la porţile sale.

Responsabili americani declară că sunt pregătiţi să discute despre preocupările ambelor tabere, dar totodată au făcut cunoscut că cererile Moscovei sunt în majoritatea lor de neacceptat.

Deci, apreciază AFP, cel de-al 46-lea preşedinte din istoria SUA pare prea puţin interesat într-un acord major cu puterea rivală, el urmărind mai degrabă menţinerea dialogului cu scopul de a preveni degenerarea actualei crize, încercând ca avertismentele să-i fie auzite.

‘Este vorba înainte de toate de a repune relaţiile pe şinele unui dialog mai aprofundat, de o diplomaţie şi comunicare mai eficiente, ceea ce nu va duce la o rezolvare definitivă a tuturor problemelor, ci la o gestionare mai bună a acestor probleme pentru a preveni ca ele să conducă la metastaze’, rezumă Matthew Rojansky, directorul Institutului Kennan din cadrul think tank-ului Wilson Center.

Joe Biden a spus că l-a avertizat direct pe omologul său rus Vladimir Putin cu ‘consecinţe economice aşa cum nu a mai văzut niciodată până acum’, în cazul în care acesta decide să invadeze Ucraina.

Sancţiunile luate în considerare de către Washington, chiar dacă administraţia americană nu le-a detaliat, s-ar putea dovedi într-adevăr extrem de dureroase pentru economia rusă.

Mai întâi, Occidentul ar putea include mult mai mulţi apropiaţi ai lui Vladimir Putin pe lista neagră, privându-i astfel de orice acces la activele lor în SUA şi Europa.

De asemenea, Vestul poate ‘seca’ investiţiile în Rusia şi exporturile de tehnologii occidentale spre această ţară, completează fostul ambasador american la Kiev, William Taylor, vicepreşedintele centrului de cercetare United States Institute of Peace.

În fine, Occidentul a lăsat să se înţeleagă că ar putea recurge la ceea ce a calificat drept ‘opţiunea nucleară’: decuplarea Rusiei de la Swift, mecanismul esenţial al finanţelor mondiale care permite băncilor să facă să circule banii.

Acest demers nu poate fi utilizat decât în ultimă instanţă, din cauza repercusiunilor sale negative pentru economiile europene şi americană. ‘Dar marii perdanţi ar fi ruşii’, consideră William Taylor.

Cartea energetică este de asemenea agitată, deoarece diplomaţia germană ameninţă să nu autorizeze intrarea în serviciu a gazoductului Nord Stream 2 între Rusia şi Germania, un proiect drag Moscovei, în cazul unei noi escaladări ruse.

În acelaşi timp, preşedintele SUA a lăsat să se înţeleagă că nu are nicio intenţie să antreneze prima putere mondială într-un nou conflict în străinătate.

Dar, fără a merge până la o implicare directă, Statele Unite au avertizat că vor trimite mai multe arme în Ucraina în cazul unui atac rusesc şi ar putea furniza echipamente şi pentru miliţiile locale.

În plus, SUA pot de asemenea furniza aliaţilor lor ucraineni informaţii operative, înmulţindu-şi survolurile cu avioane de recunoaştere.

Mai presus de toate, administraţia Biden a afirmat că, în cazul unei invazii ruseşti în Ucraina, ea va răspunde favorabil cererilor de a trimite întăriri pe flancul estic al NATO, aşadar de a desfăşura noi trupe americane în ţări membre ale Alianţei din vecinătatea Rusiei (Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia).

‘Este exact ceea ce Putin nu vrea. Deci, dacă se va decide la o agresiune, el va primi exact ceea ce nu îşi doreşte’, avertizează William Taylor.

Privind în trecut, nici chiar sancţiunile severe nu l-au convins pe Vladimir Putin să dea înapoi, în special după anexarea Crimeii.

De aceea, de această dată, Washingtonul încearcă să transmită clar Kremlinului care va fi reacţia occidentală înainte de a trece la acţiune.

Potrivit lui Matthew Rojansky, ‘nimeni nu se îndoieşte că SUA pot face ca Rusia să sufere pe plan economic’. ‘Întrebarea e dacă este suficient pentru a schimba comportamentul Rusiei? Iar istoria ne învaţă că singura şansă ca acest lucru să funcţioneze este de a formula ameninţări în avans’, apreciază el.

William Taylor subscrie: Vladimir Putin ‘trebuie să fie descurajat’ prin toate aceste ameninţări să acţioneze. ‘Dar oare va fi într-adevăr? Un singur om poate răspunde la această întrebare’, adaugă el. 


Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a avut luni o convorbire telefonică cu miniştrii de externe ai ”grupului celor 9 de la Bucureşti” (B9), a anunţat biroul de presă al Departamentului de Stat american.

Blinken şi şefii diplomaţiilor ţărilor membre ale NATO de pe flancul estic au discutat despre concentrarea destabilizatoare de trupe ale Rusiei de-a lungul frontierei cu Ucraina, nevoia unei poziţii NATO unite, prompte şi hotărâte pentru apărarea colectivă a aliaţilor, precum şi despre cooperarea transatlantică în chestiuni ce reprezintă preocupări comune.

Secretarul de stat american a subliniat angajamentul SUA de a continua consultarea strânsă şi cooperarea cu toţi aliaţii şi partenerii transatlantici, în timp ce acţionăm în direcţia dezescaladării prin descurajare, apărare şi dialog, mai menţionează Departamentul de Stat.

Blinken a subliniat angajamentul de neclintit al SUA faţă de securitatea transatlantică şi faţă de articolul 5 din tratatul NATO, precizează diplomaţia americană.

Potrivit agenţiei bulgare BTA, în cadrul acestei discuţii ministrul bulgar de externe, Teodora Genchovska, a împărtăşit îngrijorările comune cu privire la securitatea Ucrainei, dată fiind concentrarea semnificativă de trupe ruseşti la frontiera acestei ţări.

Ea a salutat eforturile diplomatice menite să convingă Moscova să ia măsuri de dezescaladare a conflictului, în cadrul întâlnirilor următoare în diferite formate, respectiv dialogul bilateral SUA-Rusia asupra stabilităţii strategice, Consiliul NATO-Rusia şi Consiliul Permanent al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE).

În acelaşi timp, ministrul de externe bulgar a subliniat nevoia unei apărări şi descurajări de încredere pe flancul estic al NATO.

Aliaţii şi-au exprimat solidaritatea cu Lituania, în contextul acţiunilor negative ale Chinei, mai menţionează Departamentul de Stat al SUA şi MAE bulgar, referire la disputa dintre Beijing şi Vilnius după ce Taiwanul a deschis un oficiu de reprezentare în Lituania.

Ministerul de Externe slovac a anunţat de asemenea că şeful diplomaţiei de la Bratislava, Ivan Korcok, a avut luni o convorbire telefonică cu secretarul de stat american Antony Blinken şi cu omologii săi din B9 asupra situaţiei din Ucraina, transmite agenţia TASR.

Discuţia s-a axat pe negocierile dintre SUA şi Rusia cu privire la securitatea europeană. ”Suntem deschişi pentru un dialog deschis cu Rusia. În acelaşi timp însă, vom folosi ca bază pentru aceste discuţii principiile care formează baza securităţii noastre slovace şi europene”, a afirmat ministrul Ivan Korcok.

Moscova a dezvăluit pe 17 decembrie propunerile sale privind arhitectura de securitate europeană transmise Washingtonului, pe care le-a inclus în două proiecte de tratat, unul destinat SUA şi celălalt NATO. Rusia îşi rezumă în acestea cererile adresate Occidentului pentru calmarea tensiunilor alimentate de concentrarea unor importante forţe militare ruseşti la graniţa cu Ucraina, stat care, împreună cu americanii şi europenii, acuză Moscova că pregăteşte o ofensivă militară.

Rusia cere în principal excluderea oricărei noi extinderi a NATO, inclusiv către Ucraina, şi încetarea oricărei activităţi militare a acestei Alianţe şi a SUA în Europa de Est şi în spaţiul fost sovietic.

SUA şi Rusia vor avea consultări bilaterale asupra acestor propuneri pe 10 ianuarie la Geneva, urmate de o reuniune a Consiliului NATO-Rusia pe 12 ianuarie şi de o reuniunea în cadrul OSCE pe 13 ianuarie, scrie Agerpres.

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here