Pe 8 octombrie, în ziua în care o mare explozie s-a produs pe podul care leagă Crimeea de Rusia, Ministerul rus al Apărării a anunțat că generalul Serghei Surovikin a devenit noul comandant al forțelor ruse în Ucraina. Pe 10 octombrie, generalul isi punea in aplicare planul terorii asupra Ucrainei : zeci de lovituri de racheta asupra oraselor si civililor in Ucraina. O forma de terorism militar, ce nu are nici o legatura cu vreo regula a razboiului, chiar asa ilegal, cum e cel declansat de Rusia in Ucraina. Peste 84 de rachete de croaziera, 24 de drone iraniene Shahed-136 au fost lansate la comanda generalului Surovikin, care si-a facut debutul sangeros si in Ucraina.
Surovikin, pe care mass-media rusă l-a numit „Generalul Armaghedon” pentru capacitatea sa de a acționa „brutal” în război, a apărut prima dată în titlurile presei ruse în timpul loviturii de stat sovietice eșuate din 1991, când trei protestatari au fost uciși sub comanda sa.
În 2017, Surovikin a fost numit comandant al Forțelor Aerospațiale Ruse și, de la începutul războiului împotriva Ucrainei, a condus grupul de forțe „Sud” al Rusiei, care a capturat orașul Sievierodonețk.
Este pentru prima dată când Ministerul rus al Apărării a anunțat public numirea unui comandant care să conducă toate forțele de invazie din Ucraina. Până la numirea lui Surovikin, doar numele comandanților diferitelor grupări militare fuseseră făcute publice, în timp ce singurele informații despre persoanele de la butoanele armatei rusă în ansamblu proveneau din surse care discutaseră cu jurnaliştii.
În aprilie, BBC a relatat că generalul Alexander Dvornikov, șeful Districtului Militar de Sud al Rusiei, fusese pus la șefia efortului de război al Rusiei în Ucraina. Mai târziu, un grup de anchetatori independenți din Echipa de Informații a Conflictului, citând o sursă, a raportat că ministrul adjunct al Apărării, Ghenadi Jidko, îl înlocuise pe Dvornikov de la conducerea trupelor ruse.
Mai multe surse au declarat pentru Meduza cu luni în urmă că Surovikin se aștepta la o promovare. O sursă apropiată administrației Putin și o sursă apropiată guvernului rus afirmaseră că lui Surovikin urma să i se atribuie fie un post-cheie în Ministerul rus al Apărării, fie conducerea forțelor Rusiei în Donbas.
După cum au subliniat atât utilizatorii ruși, cât și ucraineni de pe Telegram, numirea lui Surovikin vine pe fondul unei contraofensive ucrainene de succes, care a eliberat Liman, un oraș din regiunea Donețk, în octombrie și a forțat trupele ruse să fugă din partea de nord a regiunii Herson.
Numele lui Surovikin ar putea suna familiar celor suficient de mari pentru a-și aminti lovitura sovietică eșuată din 1991. În vârstă de 55 de ani, Surovikin a servit cândva în forțele speciale sovietice, inclusiv în Afganistan. În timpul tentativei de lovitură de stat din 1991, tânărul de atunci, în vârstă de 24 de ani, era șeful Diviziei a 2-a Motorizate de Gardă, care a încercat să spargă baricadele de la intersecția dintre Inelul Grădinii din Moscova și Bulevardul Novy Arbat. Trei protestatari au fost uciși în confruntări: Dmitri Komar, Ilia Kricevski și Vladimir Usov, scrie tvr.ro. După înfrângerea rapidă a puciștilor, cei trei bărbați au fost numiți postum Eroi ai Uniunii Sovietice. Surovikin a petrecut câteva luni în arest, dar acuzațiile împotriva lui au fost în cele din urmă abandonate (Parchetul din Moscova a stabilit că el „executase ordinele comandamentului său”).
Fondatorul PMC Wagner, Evgheni Prigojin (ale cărui forțe au jucat un rol activ în războiul Rusiei împotriva Ucrainei și care a criticat în repetate rânduri conducerea Ministerului Apărării al Rusiei) a răspun la vestea numirii lui Surovikin, amintind de rolul acestuia în tentativa de lovitură de stat. „După ce a primit ordine”, a spus Prigojin, Surovikin „a urcat fără ezitare în tancul său și s-a grăbit să-și salveze țara”.
Mai târziu, Serghei Surovikin a luat parte la conflictul armat care a zguduit Tadjikistanul la începutul anilor 1990 și la cel de-al doilea război cecen. Liderul cecen Ramzan Kadîrov a scris sâmbătă că îl cunoaște bine pe Surovikin de aproape 15 ani, adăugând că „grupul de forțe unite este acum pe mâini bune” și că este încrezător că Surovikin va „îndrepta lucrurile” pe front.
Surovikin a condus și trupele rusești în Siria. A fost numit comandant al forțelor ruse în Siria în mai 2017. În luna octombrie a acelui an, a fost pus la conducerea Forțelor Aerospațiale Ruse, iar în decembrie a fost numit Erou al Rusiei pentru operațiunea pe care a condus-o în Siria. În august 2021, Surovikin a fost promovat la gradul de general – cel mai înalt grad deținut de orice ofițer care servește în prezent în armata Rusiei.
Potrivit unei surse apropiate Kremlinului și unei surse apropiate guvernului rus, Surovikin este un susținător al lansării de rachete la scară largă asupra infrastructurii, inclusiv asupra infrastructurii civile. „Surovikin este complet lipsit de sentimente umane”, a remarcat o sursă citata de tvr.ro. Mass-media rusă pro-guvernamentală a relatat că Surovikin este cunoscut în armata rusă ca „Generalul Armaghedon”, „pentru capacitatea sa de a acționa neconvențional și brutal, generand un numar urias de victime civile.
Rusia plănuia atacul masiv cu rachete, pe care l-a efectuat luni asupra Ucrainei, încă de la începutul lunii octombrie, astfel încât acesta nu reprezintă un răspuns la explozia de sâmbătă de pe podul Kerci, care leagă Crimeea de Rusia, a declarat luni Direcţia principală de informaţii de pe lângă Ministerul ucrainean al Apărării (GUR), citată de agenţiile de presă EFE şi Ukrinform.
Potrivit GUR, Kremlinul a dat ordin armatei ruse să pregătească atacuri cu rachete asupra Kievului şi infrastructurilor civile din oraşele ucrainene încă din 2-3 octombrie.
Unităţile militare de aviaţie strategică şi cu rază lungă de acţiune au primit ordin să se pregătească de atacuri masive, care să se concentreze – conform GUR, citată de Ukrinform – pe “infrastructura civilă critică şi zonele centrale ale oraşelor ucrainene dens populate”.
La 8 octombrie, şapte bombardiere strategice Tu-160 au fost transferate de pe aerodromul Engels pe aerodromul ‘Olenia’ (peninsula Kola), fiind echipate cu rachete de croazieră Kh-101, în timp ce la Sevastopol au fost dislocate şase nave purtătoare de rachete de croazieră, care aveau la bord în total 40 de rachete Kalibr.
Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a insistat luni “să se înceteze blamarea victimei agresiunii”, după declaraţii care sugerau că “Putin a fost provocat” de recenta explozie de pe Podul Crimeii.
Rusia a lovit “constant Ucraina cu rachete şi înainte de explozia de pe pod”, a declarat Kuleba, potrivit căruia Putin este “disperat după înfrângerile suferite de armata sa pe câmpul de luptă”.
Un camion care a explodat sâmbătă dimineaţă devreme a provocat un incendiu la şapte rezervoare de combustibil dintr-un tren-cisternă, ceea ce a dus la prăbuşirea a două secţiuni ale părţii rutiere a podului, fiiind totodată avariate aproximativ 1,3 kilometri de şine de cale ferată.
“Putin nu are nevoie să fie ‘provocat’ pentru a comite crime odioase”, a mai spus Kuleba.
Bombardamentele masive ruseşti asupra mai multor oraşe ucrainene au ucis mai multe persoane, în timp ce sirenele de alertă aeriană au determinat populaţia să se ascundă în adăposturi.
Rusia a utilizat 83 de rachete de croazieră şi 17 drone de fabricaţie iraniană pentru a bombarda luni mai multe oraşe ucrainene, a comunicat înainte de prânz viceministrul ucrainean al apărării, Hanna Maliar.
Într-un comunicat ulterior, Statul Major General al armatei ucrainene a indicat că în total Rusia a folosit 84 de rachete de croazieră, dintre care 43 au fost doborâte de antiaeriana ucraineană, scrie Agerpres.
Conform acestor date actualizate la ora locală 14:00, armata rusă a mai utilizat 24 de drone, dintre care 13 de fabricaţie iraniană.
Laolaltă cu dronele, forţele ucrainene au distrus 56 de ţinte, între care 43 de rachete de croazieră şi 13 drone (între care 10 de tip kamikaze).
Rachete de croazieră împotriva Kievului, localităţilor Liov (Lviv), Priluki, Hmelniţki, Dnipro, Nejin, Jitomir şi Harkov au fost lansate din Marea Caspică şi zone din Nijni Novgorod, oraş situat în vestul Rusiei, potrivit informaţiilor furnizate de Ministerul ucrainean al Apărării, citat de media locale.
