Rezultatul alegerilor din Germania continuă să fie dezbătut de presa internațională, scrie Rador.
Revista americană Foreign Affairs ne asigură că politica externă și „consensul Merkel” vor continua pe același făgaș. Cei doi posibili cancelari, Olaf Scholz și Armin Laschet, sunt amândoi de centru, nu se disting semnificativ unul de altul și ambii au promis să continue politicile lui Merkel. În plus, „inerția politicii germane este în parte structurală. Sistemul politic german se bazează pe consens, nu pe adversitate. Sistemul federal și instituțiile independente puternice tind să opună rezistență schimbărilor politice dramatice”. În consecință, e improbabil să vedem noi abordări în privința zonei euro sau a relațiilor cu state autoritare precum China.
Săptămânalul german Der Spiegel evidențiază un aspect pozitiv pe plan intern: dreapta radicală a pierdut teren. „Partidul populist de dreapta AfD și-a ascuns conflictul profund dintre aripa moderată și cea extremistă pe parcursul campaniei electorale, însă acum, când AfD a obținut mai puține voturi decât se aștepta, acea falie e din nou în prim-plan.” Marginalizat de celelalte partide, AfD „s-a deplasat în ultimii patru ani și mai mult la dreapta, astfel încât nu mai poate spera să colecteze voturile de protest. Și-a atins potențialul electoral maxim.”
Pe plan european însă, portalul Politico întrevede dificultăți pentru noul cancelar german, oricare va fi el. Dat fiind rezultatul neconcludent al alegerilor, la Berlin s-ar putea instala un „guvern slab”. Și cum Franța va avea și ea alegeri prezidențiale și generale în aprilie, respectiv iunie, la Paris ar putea apărea un guvern similar, fapt ce va submina forța președinției franceze a UE din primul semestru al lui 2022. Astfel de cabinete și la Berlin și la Paris ar „văduvi UE de o conducere puternică într-un moment în care cu siguranță ar fi avut nevoie de ea”. Cele mai presante provocări pentru UE sunt renegocierea protocolului Brexit privind Irlanda de Nord, disputa cu Ungaria și Polonia pe tema statului de drept și reforma fiscală, consideră Politico.
Legat de statul de drept, EUObserver semnalează intenția Poloniei de a contraataca: Varșovia a întocmit o listă cu proiecte UE pe care amenință să le blocheze dacă Bruxelles-ul nu-i va debloca fondurile de redresare. Proiectele cele mai vulnerabile sunt cele care necesită vot unanim, iar guvernul polonez a dat de înțeles că vizează în special domeniul fiscal.
La Budapesta, pe de altă parte, strugurii europeni îi par acri presei de stat. Radio Kossuth Budapesta explică faptul că „fondul de redresare UE nu e o donaţie, ci un credit care poate atrage ţările membre într-o spirală a datoriilor. Ungaria a fost avantajată că a luat credit de pe piaţă. Guvernul ungar a obţinut bani mai ieftin şi nu trebuie să îndeplinească anumite condiţii politice în schimbul resurselor UE”.
