Presa internationala acorda spatii ample intanirii dintre sefii diplomatiilor americane si ruse, pe fondul tensiunii majore dintre Moscova si Occident, generata de agresiunile repetate militare si hibride ale Rusiei.
COURRIER INTERNATIONAL
Secretarul de stat american Antony Blinken și ministrul rus de Externe Serghei Lavrov s-au întâlnit miercuri pentru prima dată de la alegerea lui Joe Biden, în speranța de a atenua tensiunile ridicate dintre cele două țări.
După un “salut cu cotul” foarte fotogenic, cei doi diplomați “au schimbat un zâmbet înainte de a se așeza și de a discuta pe scurt despre importanța cooperării reciproce – o imagine mult mai prietenoasă decât la prima întâlnire, foarte belicoasă, dintre Blinken și omologii săi chinezi din martie”, notează “Washington Post”.
“Căutăm să avem o relație previzibilă și stabilă cu Rusia”, a spus Antony Blinken, “făcând ecou remarcilor recente ale lui Joe Biden, care a propus un summit cu președintele rus Vladimir Putin luna viitoare”, relatează AP. “Credem că acesta este un lucru bun pentru concetățenii noștri, pentru populația rusă și, într-adevăr, pentru întreaga lume”, a adăugat el.
Cu toate acestea, “nimeni nu ignoră faptul că avem diferențele noastre” și că “dacă Rusia se comportă agresiv față de noi, de partenerii noștri sau de aliații noștri, vom răspunde”, a ţinut să precizeze șeful diplomației americane.
Serghei Lavrov a recunoscut, de asemenea, “grave divergenţe” în “modul în care Statele Unite și Rusia văd marile probleme ale lumii”, remarcă Bloomberg. “Sarcina noastră este aceea de a profita la maximum de oportunitățile diplomatice de care dispunem”, a declarat el.
Cu toate acestea, cei doi bărbați au fost de acord că există mai multe domenii în care cele două puteri au “interese comune”, inclusiv “pandemia Covid-19, schimbările climatice, programele nucleare nord-coreene și iraniene și Afganistan”, potrivit CNN.
Reuniunea, organizată pe marginea Consiliului Arcticii, care reunește până joi seară în Islanda cele opt țări care se învecinează cu Arctica (Statele Unite, Rusia, Islanda, Canada, Danemarca, Finlanda, Suedia și Norvegia), a avut loc într-un moment în care relaţiile ruso-americane sunt la cel mai scăzut nivel de după Războiul Rece.
“Relațiile bilaterale, deja tensionate, s-au înrăutățit în martie, când domnul Biden îl numise “ucigaș” pe Putin. Ambasadorii celor două țări au fost rechemaţi în capitalele respective pentru consultări”, amintește CBS. Câteva săptămâni mai târziu, noi runde de sancțiuni și represalii “au condus la expulzări suplimentare de diplomați”.
Totuşi, “The Financial Times” menționează că, în perspectiva unui posibil summit Biden-Putin, cele două țări au început să “ia măsuri pentru a relaxa tensiunile”. Cotidianul economic evocă în special decizia Statelor Unite, chiar înainte de reuniunea din Reykjavík, “de a nu sancționa compania responsabilă cu supravegherea gazoductului Nord Stream 2” între Rusia și Germania și nici pe directorul său general, Matthias Warnig, “un fost agent de informații din estul Germaniei, apropiat de Putin”.
Aparenta clemență a Washingtonului, totuși extrem de opus acestui gazoduct extrem de controversat, “este cel mai clar semn până în prezent că administrația Biden nu își va pune preocupările cu privire la Nord Stream 2 înaintea relațiilor sale cu aliații săi europeni, care văd eforturile Statelor Unite pentru a face să deraieze proiectul ca pe un atac împotriva suveranității lor”, explică “Washington Post”.
Dar revista conservatoare “National Review” numește decizia lui Joe Biden “o greșeală uriașă”. Pentru că, deşi unii vor spune că noua poziție americană “apropie Statele Unite de Berlin într-un moment în care sprijinul Germaniei pentru a contracara China este mai important ca oricând”, ei uită că “guvernul Merkel, cu ochii aţintiţi asupra oportunităților pentru companiile germane din China, curtează Beijingul, fără a face mare caz de abuzurile Partidului Comunist Chinez”.
LA LIBRE BELGIQUE
Miniștrii de Externe american și rus au asigurat, miercuri, în Islanda, pentru prima lor întâlnire de la alegerea lui Joe Biden, că vor fi gata să coopereze, schimbând în același timp avertismente puternice ca imagine a prăpastiei care separă cele două ţări rivale.
În ciuda numeroaselor “divergenţe”, “viziunea noastră este că, dacă liderii din Rusia și Statele Unite pot lucra în cooperare” în fața provocărilor comune, “lumea va fi un loc mai sigur”, a spus Antony Blinken în cadrul unei întâlniri bilaterale cu Serghei Lavrov la Reykjavik.
Unul dintre obiectivele întrevederii este confirmarea organizării viitoare a unui summit între președintele american și omologul său rus Vladimir Putin.
“Dar dacă Rusia se va comporta agresiv împotriva noastră, a partenerilor noștri sau a aliaților noștri, vom răspunde”, a avertizat el, solicitând o relație “stabilă și previzibilă”.
“Suntem gata să discutăm toate chestiunile, fără excepție, cu condiția ca discuția să fie onestă (…) și să se bazeze pe respect reciproc”, a răspuns șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov.
În fața presei, înainte de întâlnirea faţă în faţă cu uşile închise, schimbul a rămas politicos – departe de marea confruntare care îl opusese pe Antony Blinken omologului său chinez la prima lor întâlnire din martie, în Alaska.
Declarațiile care au precedat întrevederea nu sugerează “detensionarea” pe care Washingtonul și Moscova afirmă că o doresc într-un moment în care relațiile lor sunt la cel mai scăzut nivel de la sfârșitul Războiului Rece.
În timp ce Antony Blinken pare să vrea să facă din Arctica o nouă problemă geopolitică în centrul reuniunii regionale care îi reunește miercuri și joi în capitala islandeză, un laborator pentru o anumită cooperare care vizează provocări comune, precum lupta împotriva încălzirii globale, Serghei Lavrov ridicase tensiunea cu remarci tunătoare.
“A fost clar pentru toată lumea de multă vreme că acestea sunt pământurile noastre, teritoriul nostru”, a spus el, luni, despre Marele Nord, apărând un fel de incintă rusească și denunțând în special veleităţile “ofensive” ale Occidentului prin intermediul NATO și al Norvegiei.
“Activitatea militară” a Rusiei în Arctica este “perfect legală și legitimă”, a pledat el.
Avertismentul rusesc a provocat inevitabil un răspuns din partea lui Antony Blinken, care, marți, a solicitat “evitarea” unor astfel de “declarații”, dar și “o militarizare” a Arcticii, un teritoriu vast cu condiții extreme, bogat în resurse naturale, în jurul Polului Nord.
Dar, înainte de întâlnirea din Islanda, pe marginea Consiliului Arcticii, care s-a deschis tot miercuri seară și reunește cele opt țări riverane din regiune (Statele Unite, Rusia, Islanda, Canada, Danemarca, Finlanda, Suedia, Norvegia ), Washingtonul a făcut, de asemenea, un gest susceptibil de a atenua tensiunile.
După ce săptămâni întregi a lăsat să planeze amenințarea unor măsuri punitive împotriva controversatului gazoduct Nord Stream 2 dintre Rusia și Germania, administrația Biden a decis, în cele din urmă, să nu sancționeze principala companie implicată în proiect, Nord Stream AG, și pe directorul său general.
Sancțiunile vor viza entități minore, dar președintele american vrea să evite să se supere cu aliatul german – și să facă indirect o favoare Moscovei, denunțat la unison de oponenții săi republicani, dar și de câțiva tenori ai taberei sale democrate.
Concret, această decizie echivalează cu lăsarea unui câmp deschis pentru realizarea acestei conducte de gaz pe care Statele Unite nu o doresc încă.
“Este mai bine decât să citim anunțuri despre noi sancțiuni, cu siguranță ar fi pozitiv”, a reacționat Kremlinul înainte de confirmarea oficială din partea americană.
De la sosirea sa la Casa Albă în ianuarie, președintele Biden a arătat o mare fermitate față de Rusia lui Vladimir Putin, mergând până la a-l descrie drept “ucigaş” pe liderul rus – pentru a marca mai bine ruptura cu predecesorul său Donald Trump, acuzat de toleranţă faţă de stăpânul Kremlinului.
Moscova și Washingtonul au schimbat acuzații vehemente și sancțiuni dure de la începutul mandatului democratului.
Dar, de atunci, cele două capitale pretind că doresc o formă de calmare.
Pentru a realiza acest lucru, Joe Biden și Vladimir Putin par să fie de acord să organizeze primul lor summit într-o țară europeană, poate în iunie, după reuniunile liderilor G7 și NATO care vor afişa un front comun anti-Moscova.
“Credem că acest summit va avea loc în următoarele săptămâni”, a confirmat, marți, șeful diplomației americane.
“Deocamdată, nu există un acord asupra timpului sau locului. Înainte de a ne pune de acord asupra acestor puncte, trebuie să analizăm poziția Statelor Unite cu privire la ordinea de zi”, a nuanţat, miercuri, viceministrul rus de Externe, Serghei Riabkov.
ABC, Spania
Administrația Biden a decis, miercuri, să nu impună sancțiuni unei companii care conduce un proiect de transport de gaze între Rusia și Germania și căruia SUA i se opune, în mijlocul primei întâlniri dintre liderii diplomației ambelor țări.
Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, și ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, au organizat o întâlnire pe marginea summitului Consiliului Arcticii, stabilit în 1996 și care include cele opt țări cu teritoriu suveran din Cercul Polar.
Cu puțin timp înainte de începerea ședinței – o previzualizare a mult așteptatului summit între președinții ambelor țări, Joe Biden și Vladimir Putin, care se va organiza în această vară – Statele Unite au anunțat că nu vor impune sancțiuni împotriva companiei Nord Stream 2 AG și a directorului ei, Matthias Warnig, pentru construcția unei linii de gaz din Rusia în Germania care a plasat Administrația Biden între două focuri.
Președintele american se opune proiectului, dar, în același timp, dorește să restabilească relațiile cu principalii săi parteneri europeni, începând cu Germania. “Secretarul a decis că aceste sancțiuni ar avea un impact negativ asupra relațiilor noastre cu Germania, Uniunea Europeană și alți aliați și parteneri”, a declarat o sursă a Departamentului de Stat presei. “Acest guvern a moștenit o linie de gaz care a fost finalizată în proporţie de 90%. Oprirea sa este foarte dificilă, dar asta nu înseamnă că vom livra restul de 10%”.
Totuşi, vor exista sancțiuni împotriva a patru companii și patru nave care dezvoltă proiectul, dar cu o importanță mai mică decât Nord Stream.
Decizia a fost primită cu satisfacție de guvernul german și cu critici din partea celor mai militante sectoare politice cu Rusia din Statele Unite. Doi senatori republicani cu greutate, Marco Rubio și Ben Sasse, au descris decizia ca fiind o eroare gravă care va da o mare forță Moscovei față de Washington pe tabla de șah europeană.
Relațiile dintre Rusia și administrația Biden au început cu turbulenţe. Biden a spus că va arăta duritate în fața agresiunilor Moscovei, cum ar fi campaniile sale de atacuri cibernetice sau interferența în procesele electorale.
Întâlnirea dintre Blinken și Lavrov, prima dintre cei doi de la instaurarea Administrației Biden, a avut tonul potrivit. S-a desfăşurat mult mai bine, de exemplu, decât cea pe care șeful diplomației SUA a avut-o cu omologii săi chinezi, pe care Joe Biden o consideră ca fiind marea provocare de politică externă pentru SUA. Primul său summit din Alaska de luna trecută a eşuat printre acuzații reciproce.
Blinken și Lavrov s-au salutat amical, cu o lovitură de cot și au fost de acord că există “diferențe serioase”, dar că împărtășesc “zone în care interesele noastre coincid”, așa cum a subliniat Lavrov.
Blinken a reamintit cuvintele lui Biden despre Moscova: “Dacă Rusia acționează cu agresivitate împotriva noastră, a partenerilor sau a aliaților noștri, vom răspunde”, dar a recunoscut și faptul că există “multe domenii în care interesele noastre se reunesc”.
RIA NOVOSTI
Ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a declarat că, în timpul întâlnirii de ieri cu secretarul de de stat al SUA, Antony Blinken, au fost discutate intențiile Washingtonului de a desfășura contingente rotaționale în Polonia și o serie de problemele pe care ar putea să le provoce acest pas. “Am comentat în repetate rânduri problemele legate de sporirea prezenței militare la frontierele noastre. Am discutat aceasta şi înainte şi voi continua s discut problema şi cu ministrul de externe al Norvegiei, deoarece vecinii noştri norvegieni, care nu au avut niciodată stipulat în legislaţia lor principiul prezenţei permanente a trupelor străine, acum au ales să-şi modifice legislația și, de fapt, se îndreaptă spre ceea ce Tony Blinken a numit odată “o prezență rotativă permanentă”. Observăm o astfel de prezență permanentă prin rotație şi în alte părți ale Europei” – a declarat Serghei Lavrov. Ministrul rus a reamintit că, pe lângă problemele legate de escaladarea tensiunilor militare și politice din cauza desfășurării trupelor străine în Norvegia, statele baltice au în plus şi probleme ce ţin de angajamentele “care au fost asumate în cadrul Consiliului Rusia-NATO din 1997, potrivit cărora pe teritoriilor noilor membri NATO nu se vor desfășura în regim permanent contingente NATO și armament NATO”. “Iar acum, printr-un joc de cuvinte, ei ne anunță că poate exista o prezență permanentă prin rotație și, în special, că astfel de planuri sunt discutate deschis. L-am întrebat ieri pe Tony Blinken despre acest lucru – dacă Washingtonul discută planuri de desfăşurarea a unor forțe suplimentare semnificative în Polonia, fapt ce ar constitui o încălcare directă a Actului fondator dintre Rusia și NATO. Sper că toate țările NATO înțeleg că aceasta nu este o problemă bilaterală, ci vizează direct angajamentele multilaterale ale întregului bloc față de Rusia” – a adăugat Lavrov.
RAINEWS, Italia
“Semnele pozitive” ale relațiilor dintre SUA și Rusia au fost evidențiate de Moscova în lumina întrevederii bilaterale dintre ministrul rus de externe, Serghei Lavrov și secretarul de stat american, Antony Blinken, care a avut loc cu ocazia Consiliului Arcticii, care se desfășoară în Islanda. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, s-a concentrat în special pe decizia Washingtonului de a renunța la sancțiunile împotriva conductei Nord Stream 2. Întâlnirea cu Blinken a fost definit „constructivă” de Lavrov, a adăugat Peskov.
La prima lor întrevedere, cei doi au vorbit și despre organizarea summitului dintre Joe Biden și Vladimir Putin. Departamentul de Stat al SUA a reamintit că în interviu, Blinken și-a exprimat „profunda îngrijorare” privind masarea trupelor rusești la granița cu Ucraina, îngrijorarea pentru condițiile de sănătate și detenţia lui Alexei Navalnîi, precum și pentru „reprimarea” organizațiilor de opoziție.
Ministrul rus de externe a confirmat că Rusia și Statele Unite au discutat despre o posibilă „interacțiune eficientă” în ceea ce priveşte programul nuclear al Iranului, Peninsula Coreeană și situația din Afganistan. „Am convenit să continuăm acțiunile noastre comune care se dezvoltă cu succes în conflictelor regionale unde coincid interesele SUA și cele ale Rusiei”, a declarat Lavrov, afirmând că a discutat cu Blinken despre „ce să facem ca acțiunea noastră să fie mai eficientă în acest moment”. Lavrov a definit întrevederea ca fiind una „constructivă”.
În privinţa dosarelor Iranului, Coreei și Afganistanului, „cooperarea susținută și consolidată între Statele Unite și Rusia” poate avea repercusiuni pozitive pentru cele două țări, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, rezumând conținutul întâlnirii dintre Blinken și Lavrov.
PENTAPOSTAGMA, Grecia
După ce au creat facilități militare în portul și aeroportul din Alexandroupoli, Statele Unite pregătesc acum, în cadrul cooperării greco-americane, posibila utilizare a aeroportului Samothraki, controlând ieșirea din Dardanele, lucru pe care Moscova nu-l vede cu ochi buni.
Surse din presa rusă spun că Statele Unite intenționează să-și extindă prezența militară în regiunea Mării Negre, ceea ce îngrijorează conducerea politică și militară de la Kremlin.
În acest scop, armata SUA își va moderniza baza aeriană de la Câmpia-Turzii, România.
„Modernizarea pe scară largă a bazei aeriene îi va costa pe americani 152 de milioane de dolari, iar lucrările vor începe în această vară. Fondurile pentru proiect vor fi acordate în cadrul Inițiativei Europene de Descurajare, care a fost lansată de Statele Unite în 2014, cu scopul de a limita o Rusie agresivă”, spune un expert rus.
Schimbările planificate exact să aibă loc la baza aeriană nu sunt menţionate, dar pe baza faptului că Forțele Aeriene ale SUA intenționează să desfăşoare acolo avioane grele de transport, precum și foarte probabil avioane de luptă F-35, proiectarea se va concentra pe piste și construirea unor hangare suplimentare și echipamente speciale.
“Aviaţia Militară a SUA, după modernizarea bazei aeriene de la Câmpia-Turzii, va oferi escadrilelor de luptă americane posibilitatea de a „răspunde rapid” la orice amenințare care apare în regiunea Mării Negre şi care vizează Rusia”, subliniază acelaşi analist.
În plus, în viitor, americanii intenționează să folosească baza aeriană din România ca unitate de primire pentru trupe NATO.
Bucureștiul și Washingtonul colaborează activ în domeniul militar, adoptând o „foaie de parcurs” comună în domeniul apărării, cu un orizont de zece ani, şi acordând o atenție deosebită „securității regiunii Mării Negre” în contextul rupturii SUA – Rusia.
Aceleași surse subliniază că Flota din Marea Neagră a Marinei Militare ruse este în stare de alertă deplină cu circa 55 de nave de război și submarine din bazele sale, în timp ce sistemele de rachete de coastă de tip BASTION sunt pregătite.
Potrivit unor experți ruși, chiar şi în condiţiile în care unele dintre navele de război rusești ale Flotei Mării Negre s-ar putea afla în alte părți ale lumii, „flota rusă este gata în câteva ore să aducă 55 de nave de război și submarine în această zonă”.
În plus, aceiași specialişti subliniază că, pe lângă nave, Rusia dispune de un număr mare de sisteme de rachete capabile să atingă ținte la distanțe de zeci până la câteva sute de kilometri, în timp ce în Crimeea există o bază aeriană şi navală a Rusiei.
„Ceea ce țările NATO din regiune încearcă să arate este complet irelevant. Chiar dacă, dintr-un anumit motiv, Convenția de la Montreux încetează să funcționeze, Rusia va avea suficiente nave de război pentru a prelua controlul asupra întregii Mării Negre, fără nicio exagerare”, a declarat un analist rus pentru Avia.pro.
Potrivit unor date oficiale, la sfârșitul lunii mai, cel puțin trei nave de război NATO vor fi trimise în regiune, crescând tensiunile între cele două părți. Rusia și SUA pun în aplicare a doua rundă a unui nou război rece, care afectează UE, Turcia și întregul Orient Mijlociu.
