Primul ministru polonez Mateusz Morawiecki a avertizat duminică 21 noiembrie că actuala criză migratorie de la frontiera ţării sale cu Republica Belarus s-ar putea agrava. „Aceste evenimente dramatice s-ar putea să fie preludiul a ceva și mai rău“ a spus demnitarul polonez, cuvinte reluate de Agenţia France Presse, scrie Matei Visniec pe www.rfi.ro.
Nu este greu de înţeles la ce se referă primul ministrul polonez: provocarea lansată de Rusia și Republica Belarus la frontiera cu Uniunea Europeană ar putea fi preludiul unei confruntări militare. Sau mai, pe scurt, a unui război. Mateusz Morawiecki a făcut duminică un rapid tur în Estonia, Lituania și Letonia pentru a discuta cu omologii săi despre scenariile posibile, mai ales că Rusia își întărește prezenţa militară în apropierea Ucrainei precum și în enclava Kaliningrad care are graniţă comună cu Polonia și cu Lituania. Aceste concentrări de trupe ar putea prefigura scenariul „unui atac direct“ a mai spus șeful guvernului polonez.
Unii observatori au afirmat că această criză ar da semne de calmare, că preșdintele belarus Alexander Lukașenko și-ar fi dat seama că strategia concentrării de migranţi la porţile Europei este un eșec. Lukașenko ar încerca, acum, să obţină de la germani măcar primirea a 2000 de migranţi, ca și cum în felul acesta ar scăpa cu faţa curată. Germania a anunţat că nu va accepta însă acest „coridor umanitar“… Nu este sigur însă că Uniunea Europeană va rămîne unită și solidară pînă la capăt în faţa acestei tentative rusești de destabilizare a ei.
La Paris, ministrul de externe Jean-Yves Le Drian s-a referit și el, duminică, în cadrul unei emisiuni televizate, la această strategie de destabilizare orchestrată de Moscova calificînd-o drept o „vastă manipulare“ și un „trafic cu fiinţe umane“. Pot însă, efectiv, europenii să exercite presiuni asupra Moscovei pentru ca Moscova să exercite presiuni asupra lui Lukașenko pentru a acest „import“ de migranţi să înceteze? Într-un articol publicat în Le Figaro, eseistul Nicolas Bavarez consideră că Uniunea Europeană, în prezent, în context post-Brexit, este mai fragilă în raporturile sale cu Moscova. Franţa intră în campanie pentru prezidenţiale, Germania este absorbită de pregătirea perioadei post-Merkel… Statele Unite, protectorul militar al Europei, se concentrează pe rivalitatea cu China.
Ar trebui să fim extrem de naivi să credem că Vladimir Putin, care și-a consolidat puterea pe care o poate păstra pînă în 2036, va renunţa la obiectivul său de hărţuire și demolare a Uniunii Europene. El a reușit deja să transforme Republica Belarus în stat vasal, iar Lukașenko acceptă acest lucru pentru a putea rămîne la putere. Ucraina este următoarea pe listă. Rusia mai dispune de arma energetică, altfel spus de gazul cu care aprovizionează Europa. Citez din articolul lui Nicolas Bavarez: „Strategia rusă este limpede: el vrea să creeze dezordine și să întreţină frica în Europa, să divizeze în același timp Uniunea Europeană decuplînd-o de Marea Britanie și de Statele Unite. Putin pariază pe neputinţa europenilor tetanizaţi la ideea de a recurge la forţa armată. Si trebuie constatat că strategia lui Putin dă rezultate, deși europenii l-ar putea bloca cu ușurinţă“.
Democraţiile, în acest moment, pe planetă, nu o duc prea bine, iar Putin știe acest lucru. O Europă naivă incapabilă să reacţioneze în faţa provocărilor succesive orchestrate de dușmanii ei nu ar fi decît o predare fără luptă în faţa celor care vor să o distrugă, scrie Matei Visniec pe www.rfi.ro
