UE şi NATO s-au angajat duminică să îşi consolideze cooperarea în combaterea ameninţărilor hibride cu ocazia unei vizite comune în Lituania concentrată în principal pe criza migranţilor din Belarus şi pe consolidarea prezenţei militare ruseşti în apropierea graniţei cu Ucraina, transmite AFP.
Vizita comună în Lituania a secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, şi a preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, are loc înaintea întâlnirii de marţi şi miercuri, în Letonia, a miniştrilor de externe din statele membre NATO la care va participa secretarul de stat al SUA Antony Blinken şi în care va fi exprimată îngrijorarea cu privire la situaţia din apropierea graniţei ruso-ucrainene.
Stoltenberg şi von der Leyen au acuzat regimul de la Minsk că a orchestrat criza migranţilor, care reprezintă astfel, în prezent, o ameninţare hibridă la adresa UE, acuzaţie negată de Belarus.
“Pentru a răspunde la astfel de evenimente, este important ca UE şi NATO să colaboreze”, a insistat preşedinta Comisiei Europene în timpul unei conferinţe de presă comune cu Secretarul General al NATO şi cu liderii lituanieni.
“Am discutat cum am putea intensifica activitatea comună a NATO şi a UE, în special printr-o nouă declaraţie comună, pentru că suntem mai puternici şi mai siguri atunci când lucrăm împreună”, a declarat, la rândul său, Jens Stoltenberg.
Ursula von der Leyen a mai subliniat că UE a decis să tripleze (200 de milioane de euro), suma fondurilor destinate gestionării frontierelor în Letonia, Lituania şi Polonia pentru 2021 şi 2022. Fondurile vor fi cheltuite pentru vehicule de patrulare şi supraveghere electronică, inclusiv drone.
“Dacă situaţia de securitate se înrăutăţeşte, nu excludem posibilitatea unor consultări în temeiul articolului 4 al NATO”, a avertizat preşedintele lituanian Gitanas Nauseda, în legătură cu situaţia de la graniţa ţării sale cu Belarus. Şi Polonia a avertizat că ar putea invocat articolul 4 al Tratatului Nord-Atlantic, care prevede posibilitatea solicitării de consultări în cazul “unei ameninţări la adresa integrităţii teritoriale, a independenţei politice sau a securităţii oricăreia dintre părţi”.
În opinia secretarului general al NATO, creşterea neobişnuită a prezenţei tancurilor, artileriei, dronelor şi a miilor de soldaţi pregătiţi pentru luptă este un aspect “foarte îngrijorător din multe motive”, în special “pentru că nu este provocată şi nu este explicată”. “Mesajul către Rusia este că trebuie să dezescaladeze, să reducă tensiunile şi să fie transparentă”, a adăugat Stoltenberg care a avertizat că dacă Moscova “decide să folosească forţa, vor exista, desigur, consecinţe”.
