Statele Unite au evocat miercuri, la finalul unei reuniuni NATO la Riga, ”probe” care arată că Rusia vrea să comită ”acte agresive importante împotriva Ucrainei” şi ameninţă să o facă să plătească ”un preţ mare” dacă trece la acţiune, relatează AFP.

”Suntem profund îngrjoraţi de probe care arată că Rusia şi-a făcut planuri ale unor acţiuni agresive semnificative împotriva Ucrainei, planuri care includ eforturi în vederea unei destabilizări a Ucrainei din interior, dar şi operaţiuni militare la scară mare”, acuză secretarul de Stat american Antony Blinken în finalul unei reuniuni NATO la Riga.

El acuză Moscova de faptul că comasează ”zeci de mii (de militari) în cadrul unor forţe de luptă suplimentare” în apropierea frontierei cu Ucraina.

”Noi nu ştim dacă preşedintele (rus Vladimir) Putin a luat decizia cu privire la invazie. Ştim că el este pe cale să înfiinţeze capacitatea de face acest lucru rapid, dacă o decide”, acuză Blinken.

Şeful diplomaţiei americane insistă asupra faptului că ”diplomaţia este singurul mod responsabil de soluţionare a acestei crize potenţiale”, în perspectiva unei întâlniri cu omologul său rus Serghei Lavrov, joi, în Suedia.

”CONSECINŢE PROFUNDE” ÎN CAZ DE ATAC

Blinken avertizează însă că orice agresiune a Moscovei va avea ”consecinţe profunde şi de durată”.

”Noi am spus clar Kremlinului că vom riposta, mai ales printr-o serie de măsuri economice cu impact mare, pe care ne-am abţinut să le folosim în trecut”, avertizează Antony Blinken.

Şeful diplomaţiei americane subliniază totodată că aliaţii din NATO ”veghează ca Ucraina să aibă mijloace de a se apăra”.

Alianţa Nord-Atlantică ”va examina ce trebuie să facă în cazul unei noi agresuni ruse, pentru a-şi consolida apărarea”, în cadrul unei consolidări a forţelor pe flancul de est al NATO.

Moscova, care a anexat  Peninsula ucraineanăCrimeea în 2014 şi care este acuzată de susţinerea separatiştilor proruşi care luptă împotriva Kievului în Donbas, neagă ferm că pregăteşte un atac şi acuză NATO de o alimentare a tensiunilor.

Miercuri, Moscova a acuzat Ucraina de faptul că ar comasa zeci de mii de militari în estul ţării, în contextul unor temeri tot mai mari faţă de o escaladare în regiune.

Tot miercuri, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a îndemnat la negocieri directe cu Moscova, scrie news.ro

https://www.state.gov/secretary-antony-j-blinken-at-a-press-availability-at-the-nato-ministerial/

Secretarul american al apărării Lloyd Austin a sugerat joi că orice răspuns al SUA la acţiunile Rusiei în legătură cu Ucraina ar putea fi dat împreună cu comunitatea internaţională, în timp ce a cerut Moscovei transparenţă cu privire la concentrarea sa militară, relatează Reuters.

Austin, aflat într-o vizită în Coreea de Sud, şi-a exprimat de asemenea speranţa că Statele Unite şi Rusia ar putea lucra pentru “a rezolva problemele şi preocupările şi a reduce +temperatura+ în regiune”.

La rândul său, secretarul de stat american Antony Blinken a avertizat Moscova să-şi retragă trupele de la graniţa cu Ucraina, declarând că o invazie rusă ar provoca sancţiuni ce ar lovi Moscova mai puternic decât oricare dintre cele impuse până acum.

Întrebat dacă repercusiunile asupra Rusiei vor fi strict economice, Austin a refuzat să răspundă direct, spunând doar că vor fi folosite “cele mai bune metode”.

“Orice vom face va fi făcut ca parte a unei comunităţi internaţionale. Cel mai bun caz însă este că nu vom asista la o incursiune a Uniunii Sovietice în Ucraina”, a declarat Austin, numind din greşeală Rusia fosta Uniune Sovietică, notează Reuters.

Ucraina, o fostă republică sovietică ce aspiră să se alăture Uniunii Europene şi NATO, a devenit principalul punct de conflict între Rusia şi Occident, în condiţiile în care relaţiile s-au deteriorat până la cel mai grav nivel din cele trei decenii de la încheierea Războiului Rece.

Ucraina spune că Rusia a desfăşurat peste 90.000 de militari de-a lungul lungii lor graniţe comune.

Moscova acuză Kievul că îşi urmăreşte propria consolidare militară. Ea a respins ca fiind incendiare sugestiile că se pregăteşte pentru un atac asupra Ucrainei, dar şi-a apărat dreptul de a desfăşura trupe pe propriul său teritoriu după cum consideră de cuviinţă.

Printre altele, secretarul american al apărării Lloyd Austin a declarat, joi după discuţii cu omologul său sud-coreean la Seul, că evoluţiile privind rachetele şi armele Coreii de Nord sunt din ce în ce mai destabilizatoare pentru securitatea regională.

Statele Unite solicită Nordului să se angajeze în dialog, a spus Austin într-o conferinţă de presă, adăugând că diplomaţia este cea mai bună abordare de urmat cu Coreea de Nord, susţinută de o descurajare credibilă, scrie Agerpres.

Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, a respins miercuri acuzaţiile că Alianţa Nord-Atlantică provoacă Moscova cu exerciţiile sale militare din Marea Neagră şi a afirmat în schimb că Rusia se foloseşte de exerciţiile sale militare pentru a deghiza atacuri asupra ţărilor vecine, relatează Reuters.

În contrast cu Rusia, NATO a respectat mereu reglementările internaţionale privind invitarea de observatori străini la exerciţiile sale, a declarat miercuri Secretarul General al NATO la o conferinţă organizată de Reuters.

“Problema cu Rusia este că nu este transparentă, are o retorică foarte agresivă şi un bilanţ care arată ca s-a folosit şi în trecut de exerciţii militare pentru a deghiza acţiuni agresive împotriva vecinilor”, a spus Stoltenberg.

El a avertizat din nou Rusia împotriva folosirii forţei asupra Ucrainei şi a declarat pentru Reuters că Moscova ştie că va plăti un preţ mare prin sancţiuni şi alţi paşi din partea Occidentului pentru orice agresiune.

“Am transmis foarte clar că va exista un preţ ridicat şi sancţiunile sunt una dintre opţiuni. Cred că este destul de evident că Rusia ştie deja că va plăti un preţ foarte ridicat”, a mai spus Stoltenberg la conferinţa Reuters.

Cu acelaşi prilej, Jens Stoltenberg a declarat miercuri că Alianţa Nord-Atlantică cooperează strâns pentru a-i proteja pe aliaţi împotriva noilor rachete chineze şi ruseşti care pot atinge Europa şi America de Nord.

“Rusia, dar şi China, investesc acum puternic în sisteme cu capabilităţi nucleare care pot atinge toate ţările NATO. Este ceva ce trebuie să luăm foarte în serios”, a mai spus Stoltenberg, menţionând investiţiile ruseşti în rachete cu rază lungă de mare viteză, foarte manevrabile, scrie Agerpres.

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a propus miercuri NATO să înceapă negocieri pentru a împiedica Alianţa Atlantică să se extindă spre estul Europei, aproape de frontierele Rusiei, informează EFE.

”În dialogul cu SUA şi aliaţii lor, vom insista să ajungem la acorduri concrete care să excludă continuarea apropierii NATO de Est şi desfăşurarea în apropierea teritoriului rus de sisteme de arme care ne ameninţă”, a declarat el în timpul unei ceremonii de primire a scrisorilor de acreditare a circa 20 de ambasadori la Kremlin.

”Propunem în acest sens să începem negocieri de fond”, a spus Putin, care a subliniat că Rusia are nevoie de ”garanţii juridice”, întrucât ţările occidentale ”nu şi-au respectat angajamentele verbale”.

”În special, toată lumea ştie despre promisiunile verbale că NATO nu se va extinde spre Est, dar că s-a întâmplat exact contrariul. Pe scurt, preocupările legitime ale Rusiei în materie de securitate au fost ignorate şi continuă să fie ignorate”, a subliniat liderul rus, referindu-se la extinderea aliată către ţările din fostul bloc comunist în 1999 (Polonia, Ungaria şi Republica Cehă) şi 2004 (Bulgaria, România, Slovacia, Slovenia, Lituania, Estonia şi Letonia).

”Nu cerem condiţii speciale. Înţelegem că orice acord trebuie să ia în mod inevitabil în considerare atât interesele Rusiei, cât şi ale tuturor ţărilor euro-atlantice. Situaţia calmă şi stabilă trebuie să fie garantată pentru toţi (…), fără excepţie”, a adăugat Putin.

El a denunţat faptul că unele ţări încearcă să limiteze dezvoltarea Rusiei, recurgând la sancţiuni şi instigând la tensiuni la graniţele sale.

”Ameninţarea la frontierele noastre occidentale este în creştere. Este suficient să ne uităm cât de aproape de graniţele Rusiei s-a apropiat infrastructura militară a Alianţei Atlantice. Pentru noi, acest lucru este mai mult decât grav”, a subliniat el.

Din acest motiv, a explicat preşedintele rus, Moscova ia măsuri “tehnico-militare”, deşi a insistat că a acuza Rusia că ameninţă pe cineva este “cel puţin iresponsabil”.

În urmă cu două săptămâni, Putin i-a cerut ministrului său de externe, Serghei Lavrov, să negocieze “garanţii de securitate pe termen lung” cu Occidentul.

Rusia a fost acuzată în ultimele săptămâni că a adunat peste 90.000 de soldaţi în apropierea graniţelor cu Ucraina cu scopul de a invada ţara vecină în timpul iernii, scrie Agerpres.

NATO Foreign Ministers discuss Black Sea security, Afghanistan, Western Balkans

NATO’s support for Ukraine’s and Georgia’s territorial integrity and sovereignty remains ”unwavering”, Secretary General Jens Stoltenberg said Wednesday (01 December 2021) at the end of a two day meeting of Allied Foreign Ministers in Riga.

Following Russia’s military build-up near Ukraine, Mr Stoltenberg stressed that ”any future Russian aggression would come at a high price, and have serious political and economic consequences for Russia.” The Secretary General said Ministers also discussed what lessons to draw from the Alliance’s almost two-decade-long mission in Afghanistan. Developments in the Western Balkans were also on the agenda, with Finland, Sweden, and the EU High Representative joining the discussion.

Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, a insistat miercuri că Rusia „nu are niciun drept de veto” în cazul în care se va decide ca Ucraina să devină parte a NATO, relatează agenţia de presă EFE şi publicaţia Ukrainska Pravda.

„Rusia nu are niciun drept de veto, nu are nimic de spus şi nu are dreptul să stabilească o spirală de influenţă pentru a încerca să-şi controleze vecinii”, a subliniat Stoltenberg în cursul unei conferinţe de presă la finalul unei reuniuni de două zile a miniştrilor de externe din ţările aliate, catalogând drept inacceptabil ca actori geopolitici majori în zilele noastre să pretindă să aibă dreptul la „sfere de influenţă” şi de a controla politica vecinilor săi.

„Noi am spus că Ucraina va deveni membră, dar depinde de noi, cei 30 de aliaţi în cadrul NATO, să decidem când Ucraina va fi pregătită să devină şi să îndeplinească standardele NATO”, a adăugat el.

La această reuniune, şefii diplomaţiilor din NATO şi-au exprimat îngrijorarea faţă de concentrarea de forţe militare ruseşti în apropierea frontierei ucrainene, problemă pe care au abordat-o şi cu miniştrii de externe din Ucraina şi Georgia, prezenţi la această întrunire.

Stoltenberg a subliniat că aliaţii vor continua să utilizeze NATO drept o „platformă” pentru a coordona posibilitatea impunerii de sancţiuni economice împotriva Moscovei şi a altor decizii în cazul unei noi agresiuni ruse împotriva Ucrainei.