Transferurile internaţionale de arme grele au scăzut uşor per ansamblu între perioadele 2012-2016 şi 2017-2021, indică un raport publicat luni de Institutul internaţional de cercetare pentru pace de la Stockholm (SIPRI), dar continuarea sau creşterea importurilor de arme, inclusiv în Europa, a contribuit la acumulări îngrijorătoare de armament, relatează dpa şi AFP.

Transferurile globale de armament greu cum sunt tancurile, avioanele de luptă şi submarinele s-au diminuat cu 4,6% în acest interval, dar această scădere maschează variaţii ample între tendinţele regionale, a subliniat Pieter D.Wezeman, cercetător principal în programul SIPRI privind transferurile de arme.

“Creşterea sau continuarea unor niveluri ridicate de importuri de arme în locuri ca Europa, Asia de est, Oceania şi Orientul Mijlociu a contribuit la acumulări de arme îngrijorătoare”, a menţionat acesta.

Astfel, în Europa, comerţul cu arme a înregistrat o creştere cu 19%.

“Europa este noul punct fierbinte”, a remarcat Siemon Wezeman, coautor al raportului. “Vom majora enorm cheltuielile militare, vom avea nevoie de multe arme noi şi o bună parte vor veni din importuri”, în principal intraeuropene şi americane”, a observat acesta.

“Deteriorarea gravă a relaţiilor dintre majoritatea statelor europene şi Rusia a reprezentat un vector important de creştere a importurilor europene de armament, mai ales în statele care nu-şi pot asigura necesităţile cu ajutorul industriilor naţionale de apărare”, a punctat la rândul său Pieter D. Wezeman.

Exporturile de arme ale SUA au crescut cu 14% între 2012-2016 şi 2017-2021, cota globală a Statelor Unite în acest comerţ crescând de la 32% la 39%, potrivit raportului citat.

Rusia, care în perioada 2017-2021 a avut o cotă de 19% din totalul exporturilor de armament major, a înregistrat în ce o priveşte o scădere cu 26% a exporturilor de arme între 2012-2016 şi 2017-2021. Această scădere generală a exporturilor de arme din Rusia se explică aproape integral prin scăderea livrărilor de arme către doi destinatari – India şi Vietnamul, potrivit datelor SIPRI.

În ce o priveşte, Germania, în pofida unui declin al exporturilor cu 19% în intervalul menţionat, s-a menţinut în rândul primilor cinci exportatori de arme, a consemnat raportul.

Mai multe ţări europene, inclusiv Germania, au anunţat deja planuri masive de investiţii militare. Avioane de luptă – în frunte cu foarte modernele, dar costisitoarele F-35 americane -, rachete, artilerie şi alte echipamente grele vor hrăni în următorii ani armatele ţărilor europene neliniştite de invadarea Ucrainei de către Rusia.

“Majoritatea acestor lucruri iau ceva timp, trebuie decise, comandate, produse, deci durează cel puţin câţiva ani. Dar în realitate tendinţa a început deja după anexarea Crimeei, în 2014, şi acum se văd efectele”, a notat Siemon Wezeman.

Partea Europei în comerţul global cu arme a crescut de la 10% la 13% doar în ultimii cinci ani şi va continua să crească “substanţial”, a adăugat el.

În cifre, deşi este greu de stabilit exact având în vedere opacitatea contractelor şi a donaţiilor de arme, acest comerţ global se apropie de minim 100 de miliarde de dolari anual, conform experţilor.

Potrivit raportului anual, Asia-Oceania rămâne principala zonă de import, cu 43% din transferurile globale şi şase din principalele zece state importatoare – India, Australia, China, Coreea de Sud, Pakistan şi Japonia. Aici, motorul principal al importurilor îl reprezintă tensiunile dintre China şi mai multe ţări din Asia şi Oceania, menţionează SIPRI.

În Orientul Mijlociu, a doua piaţă, cu 32% din importurile globale, creşterea a fost de 3%, determinată mai ales de investiţiile Qatarului, pe fondul tensiunilor cu vecinii săi din Golf.

Mai mult, “cursul actual al petrolului va genera venituri importante, care se traduc în general prin comenzi importante de armament”, mai spune Siemon Wezeman.

Pe ţări, India şi Arabia Saudită împart locul întâi la importuri globale de arme, cu o cotă de 11% fiecare, urmate de Egipt (5,7%), Australia şi China (4,8%). China, al patrulea exportator pe plan global (4,6%), şi-a menţinut poziţia, deşi cota sa în acest comerţ a înregistrat o uşoară scădere, scrie Agerpres.

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here