Un eveniment fara precedent in spatiul european : Belarus a trimis, duminică, 23 mai, un avion de vânătoare să intercepteze un avion de linie la bordul căruia se afla un militant al opoziţiei.
Uniunea Europeană şi NATO au cerut efectuarea unei anchete internaţionale după ce un avion al companiei Ryanair ce efectua un zbor Atena-Vilnius a fost constrâns de autorităţile belaruse să aterizeze la Minsk, transmite luni Reuters.
”În realizarea acestui act coercitiv, autorităţile din Belarus au pus în pericol siguranţa pasagerilor şi a echipajului. ”O investigaţie internaţională asupra acestui incident trebuie să fie realizată pentru a verifica orice încălcare a regulilor internaţionale de aviaţie”, a subliniat într-o declaraţie şeful diplomaţiei europene Josep Borrell cu câteva ore înaintea unei reuniuni a liderilor statelor membre ale UE, la Bruxelles, unde va fi abordat şi acest incident.
De altfel, agenda summitului a fost practic răsturnată de această nouă evoluţie, liderii statelor UE urmând să discute la cina de lucru de luni seară despre eventualele măsuri punitive la adresa Minskului.
Autorităţile belaruse au recurs la un avion de vânătoare şi au semnalat o falsă alertă cu bombă pentru a forţa un avion al companiei aeriene irlandeze Ryanair ce efectua o cursă între Grecia şi Lituania – ţări membre ale UE şi ale NATO – să aterizeze duminică la Minsk, unde l-au arestat pe pasagerul Roman Protasevici, un tânăr jurnalist de opoziţie din Belarus.
”Uniunea Europeană va lua în considerare consecinţele acestei acţiuni, printre care luarea unor măsuri împotriva celor responsabili”, a precizat Josep Borrell în declaraţia citată.
Şefa Comisia Europene, Ursula von der Leyen, a scris duminică seara pe Twitter că ”atitudinea ilegală şi revoltătoare a regimului din Belarus va avea consecinţe”.
Până acum UE a impus deja trei seturi de sancţiuni împotriva Belarusului ca răspuns la evenimentele din această ţară după alegerile prezidenţiale de anul trecut fraudate şi lucra la un al patrulea set de măsuri contra unor demnitari de rang înalt de la Minsk.
Potrivit unui diplomat european, sancţiunile suplimentare ar putea include acum suspendarea zborurilor tuturor companiilor aeriene din UE deasupra Belarusului, interzicerea avioanelor companiei belaruse Belavia să aterizeze pe aeroporturile din Uniunea Europeană sau suspendarea întregului tranzit, inclusiv la sol, din Belarus către UE, scrie Agerpres.
“Este un incident grav şi periculos, care necesită o anchetă internaţională. Belarusul trebuie să garanteze întoarcerea în securitate a echipajului şi a tuturor pasagerilor” la Vilnius, destinaţia iniţială a zborului, a scris duminică pe Twitter secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
Irlanda a calificat luni constrângerea avionului companiei Ryanair să aterizeze la Minsk drept ”piraterie aviatică”. ”Aceasta a fost în realitate piraterie aviatică, susţinută de stat”, a declarat ministrul de externe Simon Coveney pentru postul naţional de radio şi televiziune RTE.
Preşedintele comisiei de afaceri externe a parlamentului britanic, Tom Tugendhat, a afirmat luni că semnalarea unei alerte false cu bombă pentru a forţa avionul companiei Ryanair să aterizeze la Minsk este ”un act ostil”. ”Acesta era un zbor între două membre ale NATO şi între două membre ale UE. Dacă nu este un act de război, cu siguranţă este unul ostil”, a afirmat Tugendhat la postul BBC.
Presa occidentala relateaza pe larg cazul, acuzand Belarus de terorism. Media de opoziţie Nexta a afirmat că fostul său redactor şef, Roman Protasevici, 26 de ani, a fost arestat după aterizarea de urgenţă pe aeroportul din Minsk a acestui aparat, un Boeing 737 al companiei Ryanair care venea de la Atena (Grecia) cu destinaţia Vilnius (Lituania). Serviciul de presă al preşedinţiei belaruse a confirmat, într-o primă etapă, reţinerea dlui Protasevici, înainte de a suprima mesajul, scrie Le Monde
Potrivit autorităţilor, aparatul a fost deviat din cauza unei alerte cu bombă. Canalul Nexta în schimb a afirmat că aterizarea de urgenţă a fost provocată de o “bătaie” declanşată de agenţii serviciilor de securitate belaruse prezenţi la bord şi care afirmau că în avion se găseşte un dispozitiv exploziv. Aeroportul din Minsk, citat de agenţia de presă oficială Belta, a afirmat că alerta cu bombă s-a dovedit “falsă” după o percheziţionare a Boeingului.
Preşedintele belarus, Alexandr Lukaşenko, a dat ordin personal unui avion de vânătoare Mig-29 să intercepteze avionul după această alertă, a spus serviciul său de presă.
O “deturnare inacceptabilă” pentru Paris
În noiembrie, serviciile de securitate belaruse l-au pus pe dl Protasevici pe lista “indivizilor implicaţi în activităţi teroriste”. Tânărul este un fost colaborator al Nexta, media care a jucat un rol de prim-plan în marele val de contestare a realegerii în 2020 a dlui Lukaşenko, în funcţie din 1994.
Liderii Uniunii Europene (UE) au cerut, cu toţii, Belarus să lase avionul Ryanair să plece şi să permită “tuturor pasagerilor săi” să-şi continue călătoria, criticând aspru “o acţiune complet inacceptabilă”. “Considerăm guvernul belarus răspunzător de securitatea tuturor pasagerilor şi a aparatului. TOŢI pasagerii trebuie să-şi poată continua imediat călătoria”, a scris pe Twitter şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele Consiliului European, Charles Michel, au cerut de asemenea Belarus sa lase “toţi pasagerii” să plece.
Franţa a calificat “deturnarea” zborului ca “inacceptabilă”. “Un răspuns ferm şi unit al europeanilor este indispensabil. Toţi pasagerii acestui zbor, printre care eventuali opozanţi belaruşi, trebuie să fie autorizaţi fără întârziere să părăsească Belarus”, a reacţionat ministrul afacerilor externe, Jean-Yves Le Drian, pe Twitter.
Germania, prin vocea unui înalt oficial al ministerului afacerilor externe, Miguel Berger, a cerut o “explicaţie imediată” Belarus privind aceste fapte, în vreme ce prim-ministrul polonez, Mateusz Morawiecki, a vorbit despre “terorism de stat”. “Un eveniment fără precedent! Un avion civil de transport de pasageri zburând spre Vilnius [capitala Lituaniei] a fost constrâns să aterizeze la Minsk”, a scris Gitanas Nauseda, preşedintele lituanian, pe contul său de Twitter. “Regimul belarus este în spatele acestui act abject”, a adăugat el. Figura opoziţiei belaruse în exil, Svetlana Tihanovskaia, a condamnat de asemenea acest eveniment. Pe Twitter, ea a asigurat că regimul a “forţat” aterizarea avionului lui Roman Protasevici. Potrivit ei, jurnalistul “riscă pedeapsa cu moartea în Belarus”.
Fosta republică soietică Belarus este ultima ţară din Europa care aplică pedeapsa capitală.
În noiembrie, serviciile de securitate belaruse l-au pus pe dl Protasevici pe lista “indivizilor implicaţi în activităţi teroriste”. Tânărul este un fost colaborator al Nexta, media care a jucat un rol de prim plan în marele val de contestare a realegerii în 202 a dlui Lukaşenko, în funcţie din 1994. Fondat în 2015, Nexta (“cineva” în belarusă) a coordonat manifestaţiile din toată ţara, difuzând sloganuri şi permiţând distribuirea de fotografii şi videouri ale manifestaţiilor şi violenţelor.
În timpul verii şi toamnei 2020, mişcarea de contestare a adunat zeci de mii de persoane în capitală şi în mai multe alte oraşe. O mobilizare considerată de mare amploare pentru o ţară care are abia 9,5 milioane de locuitori. Dar protestul s-a stins treptat din cauza arestărilor în masă, a violenţelor poliţieneşti care au făcut cel puţin patru morţi, a unei hărţuieli judiciare permanente şi a unor pedepse grele cu închisoarea aplicate unor militanţi şi jurnalişti.
Această arestare a fost imediat condamnată de figura opoziţiei belaruse în exil, Svetlana Tihanovskaia. Pe Twitter, ea a susţinut că regimul a “forţat” aterizarea avionului lui Roman Protasevici care, potrivit ei, “riscă pedeapsa cu moartea în Belarus”. Mişcarea de contestare a adunat în timpul verii şi toamnei trecute zeci de mii de persoane în capitala Minsk şi în alte oraşe, o mobilizare uriaşă pentru o ţară de abia 9,5 milioane de locuitori.
Dar protesul s-a stins treptat după arestările în masă, violenţele poliţiei făcând patru morţi, o hărţuială judiciară permanentă şi pedepse grele cu închisoarea aplicate unor militanţi şi jurnalişti, scrie Le Figaro.
Prim-ministrul Lituaniei, Ingrida Simonyte, a scris pe Twitter: „Pasagerii și echipajul zborului Ryanair de la Atena la Vilnius s-au aflat în pericol în momentul în care au fost obligați să aterizeze la Minsk. Cerem ca avionul și pasagerii să plece imediat spre Vilnius!”
Președintele lituanian, Gitanas Nauseda, a cerut astăzi Belarusului să-l elibereze pe activistul opoziției bieloruse Roman Protasevici, care se afla la bordul avionului cu destinația Vilnius. Zborului comercial al Ryanair i s-a ordonat să aterizeze „cu forța”, a declarat președintele într-o declarație trimisă prin e-mail.
„Cer aliaților NATO și UE să răspundă imediat la amenințarea pe care regimul belarus o reprezintă pentru aviația civilă internațională. Comunitatea internațională trebuie să ia măsuri imediate pentru a face ca acest lucru să nu se mai repete”, a spus preşedintele lituanian. El a promis că va discuta problema luni, la summitul UE.
Consilierul prezidențial Asta Skaisgirytė a declarat că operațiunea de deviere a avionului, care transporta aproximativ 170 de persoane din 12 țări, pare a fi fost planificată dinainte. Serviciile secrete din Belarus știau cine se afla în avionul care a fost forțat să aterizeze cu ajutorul unui avion de luptă MIG-29. Protasevici locuiește în Vilnius din noiembrie, a mai spus consilierul prezidențial, scrie ziarul grecesc To Vima.
În Rusia și Belarus, atacurile împotriva presei independente par să se desfășoare în paralel, variind doar în ceea ce privește metodele utilizate. Într-un moment în care Moscova crește presiunea administrativă împotriva “Meduzei”, una dintre cele mai importante medii independente din Rusia, cu scopul de a-i face imposibilă existența, la Minsk, capitala țării vecine, poliția tocmai a închis redacţia celui mai popular portal de ştiri din ţară, Tut.by, blocând accesul cititorilor la site-ul web și reținând 15 lucrători, inclusiv contabili, manageri editoriali și jurnaliști.
Potrivit relatării oferite telefonic din capitala bielorusă de Kirill Voloshin, cofondator al publicației în urmă cu 20 de ani, acțiunea împotriva Tut.by a fost chiar mai puternică decât cea folosită împotriva “fratelui vitreg” din țara vecină. Marțea trecută, poliția a apărut la sediul din capitală și i-a arestat pe toți cei aflați în interior. Operațiuni similare ale poliției au fost efectuate în birourile regionale din orașe precum Vitebsk, Brest sau Grodno. “Ne acuză că am difuzat știri care încalcă legislația din Belarus și de fraudă fiscală pe scară largă; în total sunt 15 persoane reținute, inclusiv directorul, Marina Zolotova”, a detaliat dl.Voloshin.
Portalul de știri, cu 20 de ani de existență, este de departe cel mai citit media din țară. Conform ultimelor studii, se estimează că unul din trei rezidenți ai micii foste republici sovietice a citit Tut.by, traficul lor pe internet fiind de 16 ori mai mare decât cel al agenției de știri de stat, belta.by. După alegerile prezidențiale din august, descrise ca “frauduloase” de către opoziție, redactorii și reporterii săi au oferit o acoperire în timp util și detaliată a demonstrațiilor convocate împotriva “manipulării electorale” și a exceselor comise de poliție.”Ne-au pedepsit pentru că suntem independenți, pentru că relatăm realitatea, pentru că nu o înfrumusețăm”, susţine Voloshin.
Situația în care se află mass-media este mult mai precară decât în cazul site-ului “Meduza”, pe care autoritățile ruse l-au etichetat drept “agent străin”. “Au confiscat serverul web, ne-au blocat pagina și nu avem niciun fel de venituri; în ciuda acestui fapt, continuăm să oferim știri prin canalul Telegram și pe rețelele de socializare”, explică responsabilul. Privind în perspectivă, Voloshin și colegii săi se gândesc să creeze un “domeniu oglindă” pentru a reînvia site-ul, unde se află cel mai mare public. Desigur, după operațiunea poliției, „nimeni nu a fost concediat, doar unii și-au luat concediu; aproximativ 60 de persoane încă lucrează”, explică el cu mândrie.
Redactorii presei independente din Belarus se află în vizorul autorităților încă de la evenimentele din august, când sute de mii de oameni au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva “manipulării electorale”. Simpla prezență a reporterilor la evenimentele opoziției a fost considerată ca o participare de către polițişti, care au profitat şi de faptul că jurnaliştii trebuiau să poarte o vestă galbenă pentru a-i identifica mai bine, scrie El Periodico din Spania.
