Statele Unite, care caută să îşi consolideze în toate direcţiile alianţele în faţa Chinei, au anunţat miercuri cu Australia şi Regatul Unit un vast parteneriat de securitate în zona indo-pacifică, incluzând livrarea de submarine cu propulsie nucleară la Canberra, notează AFP.
Acest anunţ spectaculos a torpilat un uriaş contract încheiat de Australia cu Franţa pentru livrarea de submarine convenţionale, provocând furia Parisului.
“Prima iniţiativă majoră a (acestui nou pact numit) +AUKUS+ va fi livrarea unei flote de submarine cu propulsie nucleară Australiei”, a spus premierul australian, Scott Morrison, care a apărut în videoconferinţă, ca şi premierul britanic, Boris Johnson, la un eveniment prezidat de preşedintele american, Joe Biden, la Casa Albă.
Franţa, care vede un contract de câteva zeci de miliarde de euro scăpând industriei sale navale, a criticat imediat o “decizie regretabilă” şi “contrară literei şi spiritului cooperării care a prevalat între Franţa şi Australia”, potrivit unui comunicat comun al ministerelor apărării şi de externe de la Paris.
Şi nu este sigur că Parisul se consolează cu afirmaţiile conciliante ale lui Joe Biden care a dat asigurări miercuri că Statele Unite doresc “să colaboreze strâns cu Franţa” în această zonă foarte strategică. Parisul “este un partener-cheie” al Statelor Unite, a mai spus el.
“Regatul Unit, Australia şi SUA vor fi legate şi mai strâns, ceea ce reflectă nivelul de încredere dintre noi şi profunzimea prieteniei noastre”, a declarat Boris Johnson, care a obţinut astfel un succes diplomatic sigur în strategia sa pentru a evita izolarea internaţională după Brexit.
“Pe baza istoriei noastre comune a democraţiilor maritime, ne angajăm într-o ambiţie comună pentru a sprijini Australia în achiziţionarea de submarine cu propulsie nucleară”, potrivit unui comunicat comun al celor trei parteneri, care precizează că este o chestiune de propulsie, şi nu de armament.
“Singura ţară cu care Statele Unite au împărtăşit vreodată acest tip de tehnologie de propulsie nucleară este Regatul Unit” din 1958, indicase mai devreme un responsabil cu rang înalt de la Casa Albă. “Este o decizie fundamentală, fundamentală. Va lega Australia, Statele Unite şi Regatul Unit pentru generaţii”, a adăugat el.
Noua Zeelandă a anunţat că viitoarele submarine ale vecinului şi aliatului australian nu vor fi binevenite în ţară. “Poziţia Noii Zeelande cu privire la interzicerea navelor cu propulsie nucleară în apele noastre rămâne neschimbată”, a spus premierul Jacinda Ardern.
China nu a fost menţionată nici în declaraţiile orale ale liderilor australian, britanic şi american, nici în comunicatul lor care se referă la “pace şi stabilitate în regiunea indo-pacifică”. Dar nu există nicio îndoială că noua alianţă vizează în primul rând să facă faţă ambiţiilor regionale ale Beijingului.
Joe Biden repetă de la alegerea sa că intenţionează să se confrunte cu China, la fel ca predecesorul său Donald Trump, dar într-un mod foarte diferit, fără o dispută faţă în faţă.
Miercuri, el a spus că doreşte astfel “să investească în cea mai mare sursă a noastră de forţă, alianţele noastre” şi vrea “să le actualizeze pentru a face faţă mai bine ameninţărilor de azi şi de mâine”.
De altfel, preşedintele american îi primeşte la 24 septembrie, la Washington, pe premierii Australiei, Indiei şi Japoniei pentru a relansa un format diplomatic, “Quad”, în adormire de mai mulţi ani.
Anunţul de miercuri, în pofida precauţiilor de limbaj ale lui Joe Biden, ar putea foarte bine să afecteze o altă alianţă, cu Franţa, pentru că torpilează ceea ce uneori a fost numit “contractul secolului” pentru industria franceză de apărare.
Naval Group din Franţa a fost selectat în 2016 de Canberra pentru a furniza 12 submarine cu propulsie convenţională (nenucleare) derivate din viitoarele submarine nucleare franceze Barracuda, pentru 50 de miliarde de dolari australieni (31 miliarde de euro), scrie Agerpres.
Franta, actor important in UE ce deruleaza contracte masive cu Rusia si China, considera AUKUS drept o lovitura impotriva sa :
‘Uniunea Europeană nu a fost informată despre acest proiect şi suntem în contacte pentru a înţelege această alianţă’, a declarat Peter Stano, purtătorul de cuvânt al şefului diplomaţiei europene, Josep Borrell.
Borrell urmează să prezinte joi după-amiază strategia UE pentru regiunea indo-pacifică.
Conform purtătorului său de cuvânt, ‘va fi realizată o analiză a situaţiei şi a repercusiunilor acestei alianţe, iar viitoarea reuniune a miniştrilor de externe din UE, prevăzută la 18 octombrie la Luxemburg, oferă o oportunitate pentru o discuţie cu privire la această alianţă’.
Prima consecinţă a pactului AUKUS este ruperea de către Australia a unui important contract pentru furnizarea de submarine convenţionale din Franţa, în favoarea submarinelor nucleare concepute cu ajutorul SUA şi al Marii Britanii.
Parisul şi-a manifestat nemulţumirea şi a adus acuzaţii serioase împotriva preşedintelui american Joe Biden.
‘Este, într-adevăr, spus fără ocolişuri, o lovitură în spate’, s-a indignat şeful diplomaţiei franceze, Jean-Yves Le Drian, la postul de radio France Info. Preşedintele ‘Biden a luat o decizie brutală’, a adăugat el. ‘Noi am stabilit cu Australia o relaţie de încredere. Această încredere a fost trădată’, a mai spus ministrul francez, citat de Agerpres.
Întrebată despre consecinţele mâniei Franţei asupra negocierilor în curs între UE şi Australia vizând încheierea unui acord de liber-schimb, Comisia Europeană a reacţionat cu prudenţă. ‘Nu va exista un efect imediat asupra discuţiilor şi a relaţiilor cu Australia’, a declarat purtătoarea de cuvânt adjunctă a Comisiei, Dana Spinanţ.
