Parlamentul European (PE) şi-a exprimat joi încă o dată preocuparea faţă de ”ampla interferenţă rusă cu mişcarea separatistă din Catalonia”, într-un nou raport, aflat încă în faza de proiect, al unei comisii speciale a PE asupra ingerinţelor externe în ”procesele democratice” în UE, relatează agenţia EFE.
Proiectul de raport, prezentat joi şi redactat de eurodeputata populară letonă Sandra Kalniete, reiterează preocuparea” asupra relatărilor despre ”mari finanţări ruse pentru politicieni şi partide în mai multe ţări democratice (…), în încercarea de a interfera în procesele lor democratice”.
În acelaşi paragraf se face referire la ”ampla interferenţă rusă cu mişcarea separatistă în Catalonia”, la fel ca într-un raport redactat de aceeaşi comisie în 2022. Acel raport cerea o investigaţie aprofundată asupra ”contactelor strânse şi regulate între funcţionari ruşi şi reprezentanţi ai unui grup de secesionişti catalani în Spania”, despre care scrisese New York Times în septembrie 2021.
Astfel de contacte, susţine aceeaşi comisie, care face referire şi la contacte între Kremlin şi campania pentru Brexit, ”fac parte din strategia mai amplă a Rusiei de a profita de orice ocazie pentru a manipula discursul pentru a crea destabilizare”.
Noul text al PE, care va cuprinde recomandări neconstrângătoare pentru a combate ingerinţele străine în ”democraţiile europene”, este încă în faza de amendamente şi va fi supus votului acelei comisii şi în final celui al plenului PE, scrie Agerpres.
Justiţia spaniolă a renunţat joi la principalul capăt de acuzare împotriva lui Carles Puigdemont pentru rolul său în tentativa de secesiune a Cataloniei în 2017, după intrarea în vigoare a unei reforme penale controversate a guvernului de stânga, potrivit AFP.
Judecătorul care îl urmăreşte penal pe fostul preşedinte regional separatist “aplică derogarea privind răzvrătirea pentru Puigdemont, însă menţine capetele de acuzare de delapidare şi nesupunere”, a precizat Tribunalul Suprem spaniol într-un comunicat.
https://www.thedailybeast.com/why-is-venezuela-waging-cyber-war-in-europe
Delictul de răzvrătire, principalul capăt de inculpare împotriva lui Puigdemont, a fost eliminat de fapt în cadrul unei reforme a Codului Penal adoptată la sfârşitul lunii decembrie după dezbateri intense în parlament.
El a fost înlocuit de delictul “dezordine publică”, care prevede pedepse mai reduse, însă această calificare penală nu îi poate fi aplicată lui Puigdemont, a estimat magistratul.
Principala figură a tentativei de secesiune din 2017, care a fugit în Belgia pentru a scăpa de justiţie, este prin urmare judecat doar pentru deturnare de fonduri publice (delapidare) – delict pentru care pedepsele au fost de asemenea reduse în cadrul reformei Codului Penal – şi nesupunere.
Prin urmare, el riscă, teoretic, doar patru ani de închisoare, adică o pedeapsă mult mai mică decât cei 13 ani de detenţie primiţi în 2019 de fostul vicepreşedinte al guvernului său regional, Oriol Junqueras.
Menită să ofere concesii mişcării separatiste catalane, dintre care o parte susţine guvernul în parlament, reforma Codului Penal spaniol a fost percepută ca un pariu extrem de riscant al premierului socialist Pedro Sanchez cu mai puţin de un an până la alegerile legislative.
Dreapta, care îi devansează pe socialişti în sondajele de opinie, a atacat reforma, pe care chiar şi unii socialişti influenţi nu au ezitat să o critice deschis.
Sanchez a făcut din detensionarea situaţiei din Catalonia una din marile sale priorităţi de la venirea la putere în 2018, la mai puţin de un an de la încercarea de secesiune din octombrie 2017 a acestei regiuni bogate din nord-estul ţării.
El a reluat astfel un dialog deschis cu o parte a separatiştilor catalani, încă la putere în regiune, şi a graţiat în 2021 nouă lideri separatişti, printre care şi Junqueras, condamnaţi la pedepse între 9 şi 13 ani de închisoare pentru rolul lor în evenimentele din 2017.
