Autorităţile spaţiale ruse şi americane au convenit asupra unui zbor suplimentar pentru un astronaut american la bordul capsulei spaţiale ruse Soiuz MS, a transmis agenţia de ştiri Interfax, citată de Reuters. Acesta este un semn rar de cooperare bilaterală, într-un moment tensionat cu privire la situaţia din Ucraina.
Zborul face parte dintr-un acord între agenţiile Roscosmos, a Rusiei şi NASA, a Statelor Unite, privind zborurile comune către Staţia Spaţială Internaţională (ISS).
“Unul dintre americani a fost, în esenţă, lăsat (la bordul ISS) pentru două misiuni. Am adăugat încă un zbor pentru a compensa timpul petrecut pe staţie”, a declarat Serghei Krikalev, director executiv al corporaţiei de stat pentru programe cu echipaj uman, citat de Interfax.
“Aceasta este o afacere reciproc avantajoasă, interacţionăm unii cu alţii şi căutăm cea mai bună opţiune. În principiu, o poveste bună – schimbul de zboruri – adaugă puţin mai multă fiabilitate programului nostru”, a spus el.
Washingtonul şi Moscova au menţinut cooperarea în spaţiu în pofida faptului că relaţiile lor au atins cel mai scăzut nivel din ultimele decenii în contextul conflictului din Ucraina, cu astronauţi şi cosmonauţi staţionaţi împreună la bordul ISS şi, de asemenea, transportaţi laolaltă către şi dinspre aceasta.
Conform unui acord semnat anul trecut în cadrul programului de zboruri comune la bordul ISS, trei cosmonauţi ruşi urmau să zboare cu nava spaţială Crew Dragon a SUA, iar trei astronauţi americani urmau să fie transportaţi cu Soiuz MS din Rusia, în perioada 2022-2024.
Rusia a declarat că va părăsi ISS şi că îşi va lansa propria staţie spaţială independentă, la un moment dat în viitor, deşi planurile referitoare la modul şi momentul la care se va întâmpla acest lucru nu au fost deocamdată stabilite.
ISS, un laborator ştiinţific de dimensiunea unui teren de fotbal, care orbitează la aproximativ 400 de kilometri deasupra Pământului, a fost ocupată în mod continuu de peste două decenii, în baza unui parteneriat condus de SUA şi Rusia, ce include şi Canada, Japonia şi 11 ţări europene.
Programul spaţial al Rusiei a suferit un mare eşec în această săptămână când sonda sa fără echipaj uman Luna-25 s-a prăbuşit în timpul unei tentative de aselenizare la Polul Sud al Lunii. După trei zile de la acest eşec, misiunea similară Chandrayaan-3 a Indiei a reuşit aselenizarea controlată în aceeaşi zonă de pe Lună, scrie Agerpres.
