Adjuncta secretarului de stat american Wendy Sherman a declarat că SUA au reiterat, în cadrul consultărilor de luni cu Rusia privind arhitectura de securitate, avertismentele occidentale în privinţa unei eventuale invadări a Ucrainei, au fost ferme în respingerea propunerilor de securitate ale Rusiei care sunt inacceptabile şi au transmis cu claritate că nu vor permite nimănui să pună capăt politicii uşilor deschise a NATO, în timp ce viceministrul de externe rus Serghei Riabkov a descris aceste consultări drept profesioniste, dar a estimat că este nevoie de compromisuri şi a cerut Washingtonului să nu subestimeze riscul unei confruntări, relatează Reuters, AFP şi EFE.
Wendy Sherman a mai spus că SUA au avut discuţii sincere şi directe cu delegaţia rusă pe durata a aproape opt ore. Ea a precizat că a evocat împreună cu omologul său rus la Geneva eventuale limite reciproce pentru rachete şi manevre militare în Europa.
Washingtonul a avertizat Moscova că “politica porţilor deschise” a NATO va continua în pofida solicitărilor ruse, a spus ea în cadrul unei teleconferinţe cu jurnalişti. Ea a adăugat că i-a transmis lui Serghei Riabkov că SUA sunt dispuse să continue aceste convorbiri pe viitor.
Dar ”am fost fermi (…) în respingerea propunerilor de securitate care sunt pur şi simplu inacceptabile pentru SUA”, a punctat adjuncta secretarului de stat american. ”Nu vom permite nimănui să oprească politica NATO a uşilor deschise, care a fost mereu de bază în alianţa NATO”, a asigurat ea.
Wendy Sherman a mai precizat că Rusia nu a dat niciun răspuns la cererea americană privind o “detensionare” a situaţiei la frontiera ucraineană cu prilejul consultărilor de luni de la Geneva.
Adjuncta secretarului american de stat le-a explicat jurnaliştilor că Moscova poate angaja această detensionare “trimiţând în cazărmi soldaţii” comasaţi la frontieră în aceste ultime săptămâni. Întrebată dacă omologul ei rus Serghei Riabkov a dat garanţii în acest sens, ea a răspuns: “Nu cred că ştim răspunsul la această întrebare”.
De asemenea, Sherman a promis că Washigtonul nu va face înţelegeri cu Rusia despre Europa, Ucraina sau NATO fără participarea acestora. ”Nu vom renunţa la cooperarea bilaterală cu statele suverane care doresc să lucreze cu SUA şi nu vom lua decizii despre Ucraina fără Ucraina, despre Europa fără Europa sau despre NATO fără NATO”, a asigurat ea.
Riabkov a descris discuţiile cu SUA privind arhitectura de securitate drept ”complicate, dar foarte profesioniste, profunde şi concrete” şi a estimat că este nevoie de un progres şi de compromisuri.
Rusia este mulţumită de ”seriozitatea” cu care Statele Unite au primit luni solicitările Rusiei privind garanţiile de securitate, a spus Riabkov la conferinţa de presă ulterioară consultărilor cu SUA, el asigurând că Rusia ”nu are intenţia” să atace Ucraina.
Moscova urmează să decidă asupra continuării discuţiilor cu SUA după întâlnirile prevăzute săptămâna aceasta cu NATO şi în cadrul OSCE, a precizat oficialul rus, atenţionând în acelaşi timp că aceste consultări ”nu se pot transforma într-un proces care să dureze luni sau ani”.
El a apreciat că există o bază pentru o înţelegere între Rusia şi SUA şi că ”situaţia nu este disperată”, dar a transmis Washingtonului să nu ”subestimeze” riscul unei confruntări. Riabkov a confirmat că discuţiile de la Geneva nu au adus progrese în problema excluderii Ucrainei dintr-o eventuală nouă extindere a NATO, excludere cerută insistent de Moscova.
Rusia are nevoie de garanţii ”scrise în piatră” că Ucraina şi Georgia nu vor deveni vreodată membre ale NATO, a subliniat responsabilul rus. Garanţiile de securitate privind neextinderea NATO sunt un ”imperativ absolut” pentru Rusia, la fel şi cele privind desfăşurarea armamentului ofensiv care ameninţă teritoriul rus, a explicat el.
Mai mult, NATO trebuie să renunţe la ”asimilarea” teritoriului ţărilor care au intrat în această alianţă după 1997, a continuat Riabkov.
Dacă nu vor exista progrese în aceste trei direcţii cheie, Rusia nu va putea ”face concesii”, a conchis diplomatul rus, susţinând că Moscova caută ”compromisuri” şi un ”echilibru de interese”.
Răspunsul Moscovei faţă de un eşec al negocierilor de securitate cu SUA va fi de natură tehnico-militară, a mai spus vice-ministrul de externe rus, refuzând să precizeze la ce măsuri se referă în mod concret, menţionând doar că deocamdată Moscova se concentrează pe diplomaţie şi nu doreşte să discute despre noi desfăşurări militare pe care le-ar putea întreprinde în eventualitatea unui eşec al discuţiilor cu Washingtonul.
Moscova a dezvăluit pe 17 decembrie propunerile transmise Washingtonului, pe care le-a inclus în două proiecte de tratat, unul destinat SUA şi celălalt NATO. Rusia cere în principal excluderea oricărei noi extinderi a NATO, inclusiv către Ucraina, şi încetarea oricărei activităţi militare a acestei Alianţe şi a SUA în Europa de Est şi în spaţiul fost sovietic, scrie Agerpres.
Care a fost contextul negocierilor ruso-americane de la Geneva
Este pentru a treia oară când cei doi diplomați de top se întâlnesc la Geneva, după summitul președinților Joe Biden și Vladimir Putin, din iunie 2021.
Wendy Sherman şi Serghei Riabkov s-au întâlnit mai întâi pe 28 iulie la reprezentanța permanentă a Statelor Unite, iar apoi la cea rusă, pe 30 septembrie.
Înaintea negocierilor de luni, Statele Unite și Rusia s-au poziționat diametral opus, fără să dea de înțeles că ar fi dispuse la concesii.
Secretarul de stat al american, Antony Blinken, a cerut Rusiei să evite o nouă “agresiune a Ucrainei” şi să aleagă calea diplomatică, în timp ce Kremlinul, presat să își retragă trupele de la frontiera cu Ucraina, continuă să le occidentalilor garanții privind securitatea în Europa, inclusiv promisiunea că NATO nu se va extinde mai spre est.
Ce urmează, după Geneva
Pe lângă discuțiile americano-ruse de luni din Elveția, o întâlnire NATO-Rusia este prevăzută miercuri, la Bruxelles
De asemenea, joi, la Viena, ar urma să aibă loc reuniunea Organizației pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), în contextul în care liderii politici europeni s-au plâns că sunt marginalizați de la discuțiile privind criza de la frontiera ruso-ucraineană.
Occidentul și Kievul acuză Rusia că a masat aproape 100.000 de soldați la frontiera ucraineană în vederea unei potențiale invazii și l-au amenințat pe Vladimir Putin cu sancțiuni “masive” și fără precedent dacă va ataca din nou Ucraina.
Aceste sancțiuni ar putea ajunge până la excluderea Rusiei din sistemul financiar internațional sau blocarea intrării în funcțiune a gazoductului Nord Stream 2.
