Mult prea diplomat si elegant in atitudinea sa, Secretarul General al NATO exprima un adevar dureros. Dupa ce si-a vazut pacea si prosperitatea asigurata de #NATO timp de 72 de ani, UE ar vrea acum “autonomie strategica”. Exista un foarte bun proverb romanesc ce spune : “cainele de bine turbeaza”. Este, negresit, si cazul UE. care vrea sa distruga esenta pacii si a securitatii in Europa si SUA, prin subminarea relatiei transatlantice. O gafa istorica, ce nu va ramane fara urmari. Rusia si China sunt constiente ca impreuna America si Europa nu pot fi calarite. Dar separat, cu siguranta. Acestor doua mari dictaturi le fac azi un cadou liderii UE care planuiesc “autonomia strategica” si o armata europeana paralela cu #NATO.
Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, a criticat marţi la Washington ţările care doresc să consolideze apărarea europeană, subliniind că a crea structuri “concurente” cu NATO riscă să slăbească şi să divizeze Alianţa Nord-Atlantică, notează AFP.
În timp ce Uniunea Europeană se reuneau în Slovenia, Jens Stoltenberg a fost întrebat în cursul unei conferinţe la Universitatea Georgetown din Washington cu privire la consecinţele acordului AUKUS dintre Statele Unite, Australia şi Marea Britanie asupra relaţiilor transatlantice.
“Înţeleg ca Franţa să fie dezamăgită” după ce Canberra a rupt un uriaş contract de achiziţie a unor submarine franceze, a spus el. “În acelaşi timp, aliaţii NATO sunt de acord asupra obiectivului nostru general, care este acela că trebuie să rămânem uniţi”, a adăugat Jens Stoltenberg.
Dar “nu cred în eforturile de a crea ceva în afara cadrului NATO ori de a concura sau de a duplica NATO”, a adăugat Secretarul General al Alianţei, citat de Agerpres.
Ca un mesaj adresat celor 27 de şefi de stat sau guvern reuniţi la Castelul Brdo, în apropierea capitalei Ljubljana, Jens Stoltenberg, care este norvegian, a subliniat că 80% din cheltuielile de apărare NATO au fost asigurate de ţări din afara UE. “Sunt, desigur, Statele Unite, dar şi alţi aliaţi”, a subliniat el.
“Este, de asemenea, şi geografia”, a reamintit el. “Turcia la sud, Norvegia şi Islanda la nord, iar la vest Statele Unite, Canada şi Marea Britanie. Dacă vă uitaţi pe o hartă, acestea sunt importante pentru protecţia întregii Europe”, a mai spus Secretarul General al Alianţei Nord-Atlantice.
“Orice încercare de a slăbi legătura transatlantică prin crearea de structuri alternative, spunând că ne putem descurca singuri, nu numai că va slăbi NATO, ci va diviza şi Europa”, a avertizat Jens Stoltenberg, citat de AFP.
Relaţia NATO cu Rusia se situează „în punctul cel mai de jos de la sfârşitul Războiului Rece”, Moscova devenind din ce în ce mai „agresivă” pe plan extern şi tot mai „represivă” pe plan intern, a mai spus Jens Stoltenberg.
„Cred că trebuie să conştientizăm că relaţia dintre familia transatlantică şi Rusia se află în punctul cel mai de jos de la sfârşitul Războiului rece”, a subliniat Stoltenberg într-o conferinţă susţinută la Universitatea Georgetown din Washington, unde efectuează o vizită oficială.
Secretarul General al NATO a menţionat ca punct de cotitură „anexarea ilegală” a peninsulei Crimeea de către Rusia în 2014 şi „destabilizarea care a continuat în estul Ucrainei”.
În ultimii ani, Moscova şi-a sporit „semnificativ” cheltuielile militare, iar drept consecinţă Rusia a devenit „mai agresivă” în exterior şi mai „represivă” în interior. „Imaginea este gravă”, a avertizat el.
Întrebat despre posibilitatea extinderii NATO cu ţări precum Georgia sau Ucraina, lucru respins de Moscova, Stoltenberg a afirmat că aderarea la Alianţa Nord-Atlantică reprezintă o „decizie suverană” a fiecărei naţiuni.
Secretarul General al NATO a fost primit luni la Casa Albă de preşedintele american Joe Biden, care şi-a exprimat „sprijinul total” faţă de Alianţă şi strategia convenită la summitul din iunie a ţărilor membre.
NATO a decis atunci să demareze un proces de adaptare pentru a-şi îmbunătăţi răspunsul la provocări precum agresivitatea Rusiei, atacurile cibernetice şi schimbările climatice, poziţionând clar China drept o ameninţare la securitatea sa, notează EFE.
www.nato.int
On Tuesday (5 October), speaking at an event hosted by Brookings Institute and Georgetown University in Washington D.C., NATO Secretary General Jens Stoltenberg said: “The need for transatlantic unity is greater today than at any time since the end of the Cold War”. “We must always take our differences seriously and address them, but they do not change the big picture: the importance of Europe and North America standing together in NATO”, he added.
The Secretary General emphasized the importance of NATO in facing a more dangerous and competitive world, saying: “in NATO we are not alone. Together we represent 30 different nations, one billion people, half of the world’s economic and military might. And together we are adapting to a more uncertain world”. He stated that “we are shifting our efforts and resources from large combat operations outside NATO territory to further strengthen our deterrence and defence at home, and prepare for a world of greater state to state rivalry”, and underlined that this shift taken together with modernizing NATO will contribute directly to our shared security.
Liderii Uniunii Europene nu au reuşit să depăşească diviziunile legate de oportunitatea dezvoltării unei forţe de apărare independente, în pofida indignării suscitate de retragerea haotică a forţelor occidentale din Afganistan şi a noii ofensive a Franţei după excluderea ei dintr-un pact geostrategic american, comentează miercuri Reuters.
Preşedinţi şi şefi de guverne din statele membre ale UE, care s-au reunit marţi seara la un dineu în cadrul summitului lor informal la Brdo (în Slovenia), s-au poziţionat pe liniile lor de fractură clasice, între ţările Europei de Est, susţinătoare ale consolidării NATO în faţa Rusiei, şi cele în frunte cu Germania, Franţa, Italia şi Spania, care doresc o capacitate europeană mai robustă, au declarat doi diplomaţi europeni familiarizaţi cu dosarul.
Înaintea dineului cu uşile închise la castelul din Brdo, localitate situată la circa 30 de kilometri est de Ljubljana, preşedintele francez Emmanuel Macron le-a declarat jurnaliştilor că blocul comunitar trebuie să facă mai mult pentru a gestiona crizele la frontierele sale şi să fie mai responsabil în privinţa propriei securităţi.
Miercuri, conducătorilor UE li se vor alătura şase lideri din Balcani – Serbia, Muntenegru, Bosnia, Macedonia de Nord, Kosovo şi Albania – ca parte a strategiei blocului comunitar pentru crearea unui “cerc de prieteni”, din sud-estul Europei până în Africa de Nord.
“Noi, europenii, trebuie să fim clari în ce ne priveşte. Ce este important pentru securitatea noastră, frontierele noastre, independenţa noastră?”, a declarat Macron, care a pus la îndoială fiabilitatea protecţiei americane a Europei înainte de disputa de luna trecută cu privire la Pactul Indo-Pacific.
Gâlceava transatlantică a fost declanşată luna trecută de negocierea în secret de către Statele Unite a unui acord militar, cunoscut sub numele AUKUS, împreună cu Australia şi Marea Britanie pentru contracararea Chinei, ceea ce a dus la anularea unui mega-contract privind livrarea a 12 submarine franceze convenţionale Australiei.
Macron a declarat că se va întâlni cu preşedintele american Joe Biden la reuniunea G20 la Roma, preconizată pentru 30 şi 31 octombrie.
Susţinătorii unei apărări europene mai puternice spun că avertismentele sunt numeroase: “pivotarea spre Asia” a SUA; ieşirea Marii Britanii din UE; ‘America First’ a fostului preşedinte american, Donald Trump, care a subminat priorităţile UE, statele eşuate la frontiera Europei şi o Rusie din ce în ce mai agresivă.
Dar în pofida progreselor realizate în construirea unui fond de apărare comun pentru dezvoltarea împreună de armament, UE încă nu şi-a desfăşurat grupurile sale tactice la nivel de batalion în caz de criză.
“Dezbaterea dintre liderii europeni a fost dacă, din punct de vedere al forţei, ar trebui să alegem între puterea noastră economică sau cea militară”, a declarat un înalt responsabil al UE, referindu-se la rolul Uniunii Europene în calitatea sa de cel mai important donator de ajutoare şi bloc comercial din lume.
