Preşedintele rus Vladimir Putin şi membrii guvernului său trebuie traşi la răspundere şi trebuie să plătească pentru acţiunile lor belicoase în Ucraina pe care încearcă să le justifice prin “camuflarea faptelor”, a declarat marţi Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate, Josep Borrell, citat de EFE.
Într-o intervenţie la Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, Borrell a dat asigurări că încercările Rusiei pe lângă forurile internaţionale – în principal în faţa organismelor Naţiunilor Unite care îşi desfăşoară activitatea la New York şi Geneva – de a-şi justifica acţiunile nu vor funcţiona.
“Faptele sunt fapte. Acţiunile preşedintelui Putin şi ale guvernului său contravin principiilor care stau la baza ONU şi a Consiliului pentru Drepturile Omului. Ei trebuie traşi la răspundere şi vor plăti”, a subliniat şeful diplomaţiei europene.
“Rusia îşi bate joc de multilateralism. Preşedintele Putin şi-a arătat dispreţul faţă de Consiliul de Securitate”, a adăugat el. Rusia a blocat în urmă cu câteva zile, recurgând la dreptul său de veto în acest for suprem al ONU, unde este unul dintre cei cinci membri permanenţi, o rezoluţie de condamnare a invaziei sale în Ucraina.
Borrell le-a cerut tuturor membrilor ONU, “mari şi mici”, să acţioneze pentru a apăra principiile şi valorile acestei organizaţii şi a nu permite Rusiei să continue tentativele de a “rescrie principiile fundamentale ale relaţiilor internaţionale”.
“Harkovul ucrainean și Belgorodul rus au fost întotdeauna orașe apropiate. În multe feluri. Chiar și granița dintre ele a fost condiționată, doar pe hărți. A lovit Piața Libertății – imaginea Harkovului nostru”, a spus președintele Ucrainei, Volodymir Zelensky.
Șeful statului a subliniat că aceasta nu este doar o crimă de război, ci și un act terorist.
„Aceasta este teroare împotriva orașului, teroare împotriva Harkovului, teroare împotriva Ucrainei. Nu a fost nicio țintă militară în piață. Ca în acele zone rezidențiale din Harkov, care sunt lovite de artilerie cu rachete. O rachetă în piața centrală este un act de teroare nedisimulata.
Nimeni nu iarta, nimeni nu va uita. Această lovitură asupra Harkovului este o crimă de război, terorismul Federației Ruse. După aceasta, Rusia este un stat terorist. Evident, ar trebui să fie oficial”, a conchis el.
Zelenski a cerut comunității internaționale să răspundă imediat și eficient la acțiunile Federației Ruse și să recunoască acțiunile acesteia drept terorism.
În dimineața zilei de 1 martie, armata rusă a efectuat un atac cu rachetă către clădirea Administrației Regionale de Stat Harkov. Potrivit informațiilor preliminare, aproximativ 20 de persoane au fost rănite. Clădirea Administrației Regionale de Stat a fost aproape distrusă.
“Riscăm să ne întoarcem la o ordine internaţională în care forţa este cea care contează”, a avertizat el.
Toate delegaţiile ţărilor europene şi unele din alte regiuni, care participau la actuala sesiune a Consiliului pentru Drepturile Omului, au plecat simultan din sală în semn de protest în momentul în care urma să înceapă mesajul video transmis de ministrul rus de externe, Serghei Lavrov.
Imediat ce intervenţia ministrului rus s-a încheiat, delegaţii s-au întors la locurile lor pentru a-i asculta pe ceilalţi participanţi.
Organizaţiile pentru drepturile omului şi ambasadorul Ucrainei în SUA, Oksana Markarova, au susţinut luni, că Rusia a folosit bombe cu dispersie şi cu vid în atacurile asupra civililor din Ucraina, arme care au fost condamnate de o varietate de organizaţii internaţionale, relatează Reuters.
Amnesty International şi Human Rights Watch au dezvăluit că forţele ruse par să fi folosit muniţii cu dispersie interzise pe scară largă.
Mai mult decât atât, Amnesty a acuzat armata rusă că a atacat o grădiniţă din nord-estul Ucrainei, în interiorul clădirii aflându-se civili.
Oksana Markarova a declarat reporterilor, după întâlnirea cu membrii Congresului SUA, că Rusia a folosit o armă termobarică, cunoscută sub numele de bombă cu vid, în Ucraina. „Au folosit bomba cu vid astăzi”, a spus Markarova după o întâlnire cu parlamentarii. „…Dezastrul pe care Rusia încearcă să îl provoace Ucrainei este mare”. „Ar trebui să plătească, ar trebui să plătească un preţ mare”, a adăugat ea.
Markarova a mai menţionat că Ucraina lucrează activ cu administraţia Biden şi Congresul pentru a obţine mai multe arme şi sancţiuni mai dure. O bombă cu vid, sau o armă termobarică, aspiră oxigen din aer pentru a genera o explozie la temperatură ridicată, producând de obicei o undă de explozie cu o durată mai mare decât cea a unui exploziv convenţional şi este capabilă să vaporizeze corpurile umane.
Nu a existat nicio confirmare oficială potrivit căreia arme termobarice au fost folosite în conflictul din Ucraina.
CNN a afirmat că una dintre echipele sale a zărit un lansator rusesc de rachete termobarice în apropierea graniţei cu Ucraina, sâmbătă după-amiază.
Secretarul de presă al Casei Albe, Jen Psaki, a declarat că nu are confirmarea că Rusia a folosit astfel de arme. „Dacă ar fi adevărat, ar putea fi o crimă de război”, a spus ea într-un briefing de presă, menţionând că există organizaţii internaţionale care ar analiza acest aspect, iar administraţia preşedintelui Joe Biden „ar părea să facă parte din această conversaţie”.
Un parlamentar care a participat la întâlnire, reprezentantul democrat Brad Sherman, a spus că ucrainenii au cerut o zonă interzisă de zbor impusă de SUA deasupra Ucrainei, dar el considerat că este prea periculos, deoarece ar putea provoca conflicte cu Rusia. Amnesty International a afirmat că dreptul internaţional umanitar interzice utilizarea armelor nediscriminatorii prin natura lor, cum ar fi muniţiile cu dispersie. Lansarea de atacuri nediscriminatorii care ucid sau rănesc civili constituie o crimă de război.
”Bombardamentele ruseşti asupra infrastructurii civile din Harkov încalcă legile războiului”, a scris marţi, pe Twitter, şeful diplomaţiei europene Josep Borrell.
”UE este alături de Ucraina în aceste momente dramatice”, a adăugat el, citat de AFP.
Cel puţin 10 persoane au fost ucise şi 35 rănite marţi în urma unor lovituri cu rachete lansate de forţele ruseşti asupra centrului oraşului Harkov, al doilea oraş ca mărime din Ucraina, a declarat consilierul ministrului de interne Anton Gheraşcenko într-o postare pe reţelele de socializare.
”Molozul este în curs de curăţare şi vor fi şi mai multe victime şi răniţi”, a spus el, citat de Reuters.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a calificat drept ”crimă de război” asaltul asupra Harkov.
Atat Tribunalul Penal International cat si Curtea Internationala de Justitie s-au sesizat in legatura cu incalcarile grave ale Rusiei si ale lui Vladimir Putin.
