Uniunea Europeană (UE) a prelungit cu alte şase luni sancţiunile economice impuse din 2014 împotriva Rusiei pentru anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea şi destabilizarea Ucrainei, şi examinează posibilitatea impunerii de noi măsuri împotriva Moscovei, informează miercuri AFP, citând surse diplomatice.
Acordul mai trebuie validat de miniştrii de externe ai ţărilor din UE la reuniunea lor din 12 iulie, unanimitatea fiind necesară pentru sancţiuni.
UE a pus în funcţiune trei dispozitive de sancţiuni după anexarea Peninsulei Crimeea: interzicerea oricărei investiţii în Crimeea şi Sevastopol, o listă neagră de personalităţi şi companii acuzate de participare la destabilizarea Ucrainei şi sancţiuni economice care vizează bănci, întreprinderi din domeniul apărării şi companii petroliere ruse. UE interzice de asemenea investiţiile financiare în Rusia.
Aceste măsuri sunt menite să constrângă Rusia să renunţe la activităţile sale de destabilizare în Ucraina. Însă logica sancţiunilor europene ca răspuns la agresiunile şi provocările ruse s-a dovedit “ineficientă”, a subliniat preşedintele francez Emmanuel Macron săptămâna trecută, în timpul dezbaterii consacrate Rusiei din cadrul summitului european de la Bruxelles.
Dorinţa Germaniei şi Franţei de a relansa dialogul cu Rusia printr-un summit cu preşedintele rus Vladimir Putin s-a lovit însă de refuzul mai multor ţări membre ale UE, spre dezamăgirea cancelarului federal german Angela Merkel.
Liderii UE i-au cerut Moscovei să dea dovadă de “un angajament mai constructiv” şi “să înceteze acţiunile sale contra UE şi ţărilor din vecinătatea sa”. Ei s-au declarat “gata să reacţioneze în mod ferm şi coordonat la orice nouă activitate răuvoitoare, ilegală şi perturbatoare din partea Rusiei, utilizând deplin toate instrumentele de care UE dispune”.
Şeful diplomaţiei europene Josep Borrell a fost însărcinat să prezinte “opţiuni pentru măsuri restrictive suplimentare, inclusiv pentru sancţiuni economice”. Această muncă a început, potrivit unui diplomat european, scrie Agerpres.
Si Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a lansat un apel la adoptarea unor măsuri de construire a încrederii pentru a limita tensiunile în regiunea Mării Negre, informează DPA.
Toate părţile trebuie să dea dovadă de cea mai mare transparenţă posibilă în legătură cu activităţile lor militare, a declarat secretarul general al OSCE, Helga Schmid.
Un incident între o navă militară britanică şi un avion de vânătoare rus în apropierea peninsulei Crimeea, săptămâna trecută, şi actualele manevre navale au atras atenţia internaţională asupra regiunii Mării Negre.
”Oricare dintre aceste incidente pot scăpa de sub control”, a adăugat reprezentanta OSCE.
Rusia şi-a testat gradul de pregătire de luptă a apărării sale aeriene în peninsula Crimeea, în contextul exerciţiilor navale desfăşurate în comun de SUA, alte ţări NATO şi Ucraina în Marea Neagră.
Ministrul suedez de externe Ann Linde, care deţine în prezent preşedinţia OSCE, şi-a exprimat îngrijorarea legată de conflictul din Ucraina.
”Asistăm la evoluţii îngrijorătoare în ultimele luni, cu un număr crescând de încălcări ale încetării focului, cu o retorică agresivă şi o activitate militară neobişnuită în Rusia, inclusiv restricţii ale accesului la părţi din Marea Neagră”, a afirmat Linde la Viena.
Potrivit datelor ONU, peste 13.000 de persoane au fost ucise în conflictul din estul Ucrainei, izbucnit în 2014.
Statele membre ale OSCE, for ce include SUA şi Rusia, urmau să-şi înceapă marţi conferinţa lor anuală pe teme de securitate, dar reuniunea a trebuit să fie anulată din cauză că Armenia nu a fost de acord cu agenda.
