In plina criza generata de invazia militara a Rusiei in Ucraina, Uniunea Europeana isi canalizeaza eforturilor, sub presedintia Frantei, sa genereze o agenda paralela de aparare cu NATO. Un efort dublu, periculos si consumator de resurse, care in acest moment genereaza satisfactii Parisului pentru tendintele sale puternic transatlantice. Dar si Rusiei si Chinei, care vad in asa zisa aparare europeana un prilej foarte bun pentru o ruptura intre SUA si Europa. In confruntarea dintre cele doua mari blocuri, cel totalitar si cel democratic, libertatea poate supravietui pe termen lung doar in cadrul NATO, acolo unde SUA si Europa isi regasesc de 72 de ani interesul direct de securitate si pace. Asa numita Busola Strategica este oportunitatea perfecta pentru blocul totalitar estic dintre Rusia si China. Se observa destul de usor si in razboiul rus in Ucraina : fara contributia masiva a SUA cu trupe, tehnica si ajutor financiar masiv, Europa nu este capabila sa genereze in Flanc Estic bine aparat si dotat, ca un mesaj de serioasa descurajare trimis Moscovei.
Uniunea Europeană a aprobat luni o strategie ce cuprinde constituirea unei forţe militare de 5.000 de militari, şi se va angaja la o creştere a cheltuielilor sale militare pentru a putea întreprinde pe cont propriu intervenţii începând din 2025, transmite AFP.
‘Vom aproba o ”busolă strategică” care nu este răspunsul la războiul din Ucraina, ci o parte a răspunsului, pentru că ea trebuie să ne facă mai puternici militar’, a afirmat luni şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, înaintea unei reuniuni comune a miniştrilor afacerilor externe şi miniştrilor apărării din statele membre.
‘UE este colectiv sub-echipată pentru a face faţă ameninţărilor şi provocărilor’ actuale, avertizează în preambul documentul pregătit pentru această reuniune şi consultat de AFP.
Pentru a constitui această forţă de reacţie de 5.000 de militari, Uniunea va utiliza grupurile tactice înfiinţate în 2007. ‘Grupurile tactice sunt operaţionale, dar nu au fost utilizate niciodată, din lipsa voinţei politice şi a mijloacelor financiare’, regretă Serviciul European de Acţiune Externă.
Forţa de reacţie rapidă urmează să fie operaţională în 2025.
Forţa va fi constituită din ‘componente terestre, aeriene şi maritime’ şi dotată cu capacităţi de transport pentru a fi în măsură să ‘poarte intervenţii pentru a salva şi evacua cetăţeni europeni’ prinşi într-un conflict. Această capacitate le-a lipsit europenilor pentru a-i înlocui pe americani în timpul evacuării capitalei afgane Kabul în august 2021.
Angajamentele militare ale UE vor fi discutate joi cu preşedintele american Joe Biden cu ocazia unui summit extraordinar al NATO, urmat de o reuniune la vârf a UE, consacrate consecinţelor războiului din Ucraina asupra securităţii în Europa.
SUA au desfăşurat peste 100.000 de soldaţi şi importante mijloace militare în Europa pentru a contribui la consolidarea apărării pe flancul estic al Alianţei. Partajarea costurilor implicate de capacităţile desfăşurate în ţările baltice, Polonia, România, Bulgaria şi Slovacia va fi unul din subiectele de discuţie.
În angajamentele luate de UE nu este înscris niciun obiectiv în cifre, însă toate ţările NATO, dintre care 21 sunt şi membre UE, au promis să consacre 2% din PIB cheltuielilor militare în 2024.
Germania, Belgia şi Danemarca, trei ţări aflate în mare întârziere faţă de acest angajament, au anunţat recent creşteri ale bugetelor militare.
Totodată, europenii vor să investească în capacităţile la care sunt deficitari acum, mai ales drone, sisteme de luptă, tancuri, sisteme de apărare antiaeriană şi antitanc.
‘Acţiunile detaliate sunt ambiţioase, dar realizabile cu un angajament politic susţinut’, insistă documentul elaborat de serviciul condus de Josep Borrell, scrie Agerpres.
Uniunea Europeană îşi va spori ajutorul financiar şi livrările de arme către Ucraina, a declarat luni şefa diplomaţiei germane, Annalena Baerbock, care însă a atras atenţia în acelaşi timp că NATO trebuie să acţioneze în aşa fel încât războiul declanşat de invazia Rusiei asupra Ucrainei să nu se extindă către alte ţări.
”Vom spori mijloacele financiare destinate achiziţiei de produse militare la un miliard de euro, pentru a arăta clar deplină solidaritate de partea Ucrainei”, a indicat Baerbock, potrivit CNN, vorbind în faţa presei la Bruxelles, unde participă la o reuniune a miniştrilor europeni de externe.
Germania se va asigura de asemenea că vânzările de arme ale producătorilor germani vor fi efectuate cât mai repede posibil. ”Ucraina are nevoie de arme”, a insistat şefa diplomaţiei germane, fără a da detalii, motivând că ”este vorba despre viaţă şi moarte, suntem în mijlocul unui război şi prin urmare este nevoie de mare atenţie când vorbim despre ce arme vor fi livrate şi unde”.
Totuşi, ea a subliniat că NATO trebuie să prevină extinderea războiului către alte ţări. ”Avem o responsabilitate faţă de ucraineni, dar avem o responsabilitate şi faţă de cei 450 de milioane de europeni şi faţă de aceia care sunt membri NATO”, a explicat Annalena Baerbock.
Berlinul va găzdui pe 5 aprilie o conferinţă a donatorilor pentru a ajuta Republica Moldova să facă faţă valului de refugiaţi ucraineni, conferinţă ce va fi coprezidată de Franţa şi România.
”Este vorba despre sprijinirea (Republicii) Moldova, care este cea mai fragilă ţară aflată în această situaţie”, a declarat Annalena Baerbock, potrivit Reuters.
Ea a estimat că în săptămânile următoare numărul refugiaţilor ucraineni va ajunge la 8-10 milioane de persoane. Conform organizaţiilor umanitare, peste 3,5 milioane de ucraineni şi-au părăsit ţara după declanşarea invaziei ruse pe 24 februarie, alţi circa 6,5 milioane fiind strămutaţi în interiorul Ucrainei, iar mulţi dintre ei sunt copii.
Participant ca invitat la reuniunea miniştrilor europeni de externe, şeful diplomaţiei din Republica Moldova, Nicu Popescu, a cerut sprijin din partea UE pentru gestionarea valului de refugiaţi. ”Astăzi, avem (în Republica Moldova) circa 300.000 de refugiaţi ucraineni (…), care au un mare impact economic şi umanitar asupra ţării”, a subliniat Nicu Popescu.
