Europa trebuie să creeze coridoare umanitare pentru a primi refugiaţi care fug din Afganistan şi pentru a evita fluxuri masive de imigranţi ilegali, a declarat marţi comisarul european pentru economie Paolo Gentiloni, transmite Reuters.
”Cred că inevitabil Europa va trebui să se doteze cu coridoare umanitare şi să organizeze centre de primire, inclusiv pentru a evita fluxuri de imigranţi ilegali necontrolate. Sau cel puţin ar trebui să facă acest lucru ţările dispuse”, a declarat Gentiloni pentru cotidianul italian Il Messaggero.
Situaţia din Afganistan, unde islamiştii talibani au preluat puterea, va fi analizată marţi după-amiază de către miniştrii de externe din Uniunea Europeană, într-o videoconferinţă convocată de şeful diplomaţiei europene Josep Borrell.
Comisia Europeană a anunţat că UE lucrează cu statele membre pentru a găsi soluţii rapide pentru mutarea angajaţilor locali afgani şi a familiilor lor într-un loc sigur.
Situaţia în zona aeroportului din Kabul era haotică luni seară, toate zborurile civile şi militare fiind suspendate din cauza miilor de afgani care au pătruns pe pista de decolare în încercarea disperată de a părăsi ţara după revenirea talibanilor la putere.
Militanţii talibani au intrat duminică în capitala afgană fără a întâmpina rezistenţă şi în prezent controlează aproape toate provinciile din Afganistan, scrie Agerpres.
Si președintele francez Emmanuel Macron a declarat, luni seara, că Uniunea Europeană trebuie să vină cu un răspuns „robust” pentru a controla fluxurile mari de migranți din Afganistan, relatează Euronews.
Macron a spus că Parisul, Berlinul și alte națiuni europene vor face presiuni pentru o „inițiativă de a construi fără întârziere un răspuns robust, coordonat și unit, care să implice lupta împotriva fluxurilor neregulate, solidaritatea în efort, armonizarea criteriilor de protecție și stabilirea unei cooperări cu tranzitul unei țări gazdă precum Pakistan, Turcia și Iran.”
Emmanuel Macron a avertizat că „destabilizarea Afganistanului riscă, de asemenea, să conducă la fluxuri migratorii neregulate către Europa”.
„Trebuie să ne anticipăm și să ne protejăm împotriva fluxurilor migratorii neregulate majore care le-ar pune în pericol pe cei care le folosesc și care vor hrăni traficul de toate tipurile. Europa singură nu poate suporta consecințele situației actuale”, a afirmat președintele francez.
Declarațiile lui Emmanuel Macron au venit în timp ce pe rețelele de socializare au fost publicate imagini dramatice din capitala Afganistanului, Kabul, ce arătau afgani disperați ce încercau să părăsească țara controlată de talibani, agățându-se de avioanele care decolau, scrie g4media.ro
Cancelarul german Angela Merkel s-a declarat marţi favorabilă găsirii unor ”opţiuni sigure” pentru afganii care părăsesc Afganistanul în ţările vecine acestuia şi numai ca un pas ulterior primirii ”controlate” în Uniunea Europeană a refugiaţilor afgani ”deosebit de vulnerabili” care fug de regimul taliban, recunoscând însă că un acord în acest sens în cadrul UE va fi greu de obţinut, consemnează agenţiile AFP şi EFE.
Angela Merkel, a cărei ţară a primit în anii 2015-2016 peste un milion de migranţi, a apreciat la o conferinţă de presă comună cu omoloaga sa estonă Kaja Kallas că ”înainte de a vorbi de contingente (de refugiaţi în UE) trebuie studiate opţiunile sigure în ţările vecine” Afganistanului. ”În a doua etapă, am putea reflecta dacă persoane în mod special vulnerabile trebuie să vină în Europa (…) într-un mod controlat”, a adăugat ea.
Şefa guvernului german aflat la finalul ultimului mandat a admis însă că un acord european va fi greu de obţinut. ”Este un punct slab al UE că încă nu am reuşit crearea unei politici comune de azil”, a indicat Merkel, susţinând că ”trebuie să continuăm să lucrăm cu rigoare” asupra acestui capitol.
Dar pe lângă opoziţia unor state membre ale UE faţă de o politică comună de azil, care ar implica stabilirea de cote de refugiaţi sau relaxarea regulilor privind azilul, şi în Germania tot mai multe voci se pronunţă împotriva repetării scenariului din 2015-2016, după ce politica uşilor deschise faţă de migranţi susţinută atunci de Merkel a destabilizat tabăra sa conservatoare şi a permis afirmarea extremei drepte.
Ministrul de externe german, Heiko Maas, a declarat, tot marţi, că Berlinul a suspendat ajutorul pentru Afganistan şi va discuta cu partenerii săi europeni oferirea de asistenţă ţărilor vecine acesteia în cazul unui aflux de refugiaţi.
În acest timp, Comisia Europeană a transmis că se ocupă de găsirea unor căi ”sigure şi legale” pentru venirea în UE a cetăţenilor afgani vulnerabili şi în acelaşi timp de buna gestionare a frontierelor UE.
”Lucrăm la o abordare integrală pentru tratarea actualei crize din Afganistan, care va trebui să includă necesitatea oferirii de căi sigure şi legale pentru persoanele vulnerabile şi în acelaşi timp abordarea riscurilor migraţiei ilegale şi garantarea gestiunii frontierelor noastre”, a declarat Christian Wigand, purtător de cuvânt al Comisiei Europene.
La rândul său, şeful echipei de purtători de cuvânt ai Comisiei Europene, Eric Mamer, a vorbit despre politica comună de azil propusă de această instituţie, el susţinând că ”ceea ce arată această criză este necesitatea ca statele membre să avanseze în discuţiile asupra acestui pact privind migraţia şi azilul”, scrie Agerpres.
Grecia nu le va permite migranţilor din Afganistan să-i traverseze frontierele în Uniunea Europeană, a declarat marţi ministrul pentru migraţie Notis Mitarakis, în contextul în care talibanii continuă să-şi consolideze puterea în acest stat, relatează dpa.
“Nu vrem ca ţara noastră să devină poarta de intrare în UE pentru oameni care vor să se îndrepte spre Europa”, a spus Mitarakis, potrivit televiziunii naţionale ERT.
Grecia este adesea punctul de intrare în Europa pentru oamenii din ţara din centrul Asiei după ce traversează restul continentului.
Mitarakis a subliniat necesitatea unei politici comune privind migraţia, adăugând că ţara sa va continua să monitorizeze cu atenţie frontierele maritime şi terestre cu Turcia.
“Nu vrem să vedem un alt 2015”, a spus el, referindu-se la anul în care peste 850.000 de migranţi au intrat în Grecia din Turcia. Cei mai muţi dintre aceşti refugiaţi proveneau din Siria devastată de război şi mulţi dintre ei au plecat în Germania. Criza s-a prelungit şi în 2016.
Miniştrii de interne din UE urmează să discute miercuri despre noua situaţie din Afganistan, după ce forţele talibane au preluat duminică efectiv controlul ţării. Miniştrii europeni de externe urmează şi ei să aibă marţi convorbiri pe această temă.
Unii politicieni din UE au cerut protejarea celor mai vulnerabili, dar mai mulţi lideri europeni au subliniat public necesitatea de a se evita repetarea unui 2015 sau 2016.
În principal statele mai apropiate de Afganistan – Pakistan, Iran şi Turcia – se pregătesc pentru un posibil exod al celor care fug de viaţa de după venirea la putere a islamiştilor radicali. Însă Grecia se pregăteşte şi ea.
Grecia are deja un mare număr de gărzi de coastă şi de poliţişti de frontieră, care în multe cazuri îi împiedică pe migranţi să ajungă pe insulele greceşti. Atena neagă această operaţiuni de repatrieri ilegale, numite adesea “retrageri forţate”.
Amnesty International a cerut UE să asigure un tranzit sigur pentru toţi cei aflaţi în pericol, eliberând vize de urgenţă, susţinând evacuările, suspendând deportările şi permiţând transferul.
“Mii de afgani sunt în pericol de represalii, inclusiv jurnalişti, activişti şi apărători ai drepturilor omului”, a postat Amnesty International luni pe Twitter.
Agenţia ONU pentru refugiaţi a făcut apel marţi la state să-şi deschidă frontierele şi să permită tranzitul sigur al afganilor.
“Statele au o responsabilitate legală şi morală de a le permite celor care fug din Afganistan să încerce să ajungă în siguranţă şi nu să-i returneze cu forţa pe refugiaţi”, a menţionat agenţia într-un comunicat
