Existenţa unor relaţii bune între Rusia şi SUA este o opţiune care depinde integral de Moscova, a susţinut duminică secretarul de stat american Antony Blinken, potrivit politico.eu.
”În cele din urmă, depinde de Rusia”, a declarat Blinken într-o emisiune a postului de televiziune CNN, referindu-se la discuţiile avute recent în Islanda cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov.
Demnitarul american a adăugat că, în numele preşedintelui Joe Biden, a afirmat în mod clar că SUA vor să coopereze cu guvernul rus în chestiuni precum situaţia din Afganistan.
”O relaţie mai stabilă şi mai predictibilă cu ei (ruşii) va fi bună pentru noi, bună pentru ei şi aş susţine chiar bună pentru lume”, a explicat el.
Şeful diplomaţiei americane a atenţionat că administraţia de la Washington nu are ezitări în a apăra interesele americane dacă Rusia continuă ”acţiunile agresive şi nechibzuite” care destabilizează lumea, Antony Blinken amintind de acţiunile militare ruse în Ucraina, de acuzaţiile privind amestecul Moscovei în alegerile din SUA şi de persecuţiile cărora le sunt supuşi opozanţi precum Aleksei Navalnîi.
”Preşedintele (Joe Biden, n.red.) este foarte hotărât în această privinţă”, a subliniat Blinken.
În relaţia Rusiei cu Uniunea Europeană nu va exista joc la o singură poartă, a declarat luni ministrul rus de externe Serghei Lavrov, avertizând totodată Bruxellesul că “la orice fel de provocări, paşi neprietenoşi, vom reacţiona în continuare – dacă va fi necesar – într-un mod dur, dar proporţional”, potrivit agenţiei de presă TASS.
“Nu o dată am spus că relaţiile noastre cu UE s-au redus la minimum”, a afirmat şeful diplomaţiei ruse într-un amplu interviu apărut în ediţia de luni a săptămânalului “Argumentî i Faktî”, din care TASS a publicat mai multe fragmente. El a acuzat Bruxellesul că a distrus în 2014, “cu propriile mâini, arhitectura de cooperare creată timp de două decenii, la presiunea SUA”.
Relaţiile dintre Rusia şi UE, pe de o parte, şi dintre Rusia şi SUA, pe de alta, s-au deteriorat ca urmare a anexării peninsulei ucrainene Crimeea în 2014 de către Moscova, care a încălcat astfel practic Actul Final de la Helsinki din 1975, ale cărui principii fundamentale stau la baza arhitecturii europene de securitate, între care inviolabilitatea graniţelor şi integritatea teritorială a statelor, potrivit observatorilor.
Moscova respinge ideea de “rapt teritorial” şi pretinde că Crimeea s-a alipit în mod legal la Rusia în urma unui referendum la care majoritatea populaţiei din peninsulă – peste 90% – şi-ar fi exprimat dorinţa în acest sens.
În ceea ce priveşte deteriorarea relaţiilor cu UE, “nu a fost alegerea noastră”, afirmă Lavrov. “Mai mult, am încercat întotdeauna în mod constant să propunem Uniunii Europene o cooperare reciproc avantajoasă în domeniile intereselor convergente. Din păcate, multe dintre acestea au fost pur şi simplu lăsate în sertar de birocraţia europeană”, a spus el.
“Linia politică a UE de descurajare a Rusiei se amplifică. Continuă o ingerinţă deschisă în afacerile interne ale ţării noastre, ca de exemplu în cazul lui Aleksei Navalnîi. Sunt extinse sancţiunile unilaterale împotriva unor cetăţeni şi entităţi juridice ruse. Se înmulţesc acuzaţiile nefondate la adresa noastră”, a declarat Lavrov în interviul pentru “Argumentî i Faktî”, postat integral pe site-ul oficial al Ministerului de Externe rus.
“Ultima ‘noutate’ este promovarea de către UE a unei noi triade de principii în relaţiile cu Rusia, primele două vizând ‘riposta’ şi ‘descurajarea’, iar al treilea – ‘interacţiunea’ -, care se limitează exclusiv la subiecte de interes pentru UE”, a afirmat ministrul rus de externe.
“Colegii noştri europeni ar trebui să înţeleagă faptul că nu va exista un joc la o singură poartă. Nu puteţi speria Rusia cu sancţiuni şi ameninţări”, a spus Lavrov, avertizând de asemenea că “vom continua să răspundem la orice provocări sau paşi neprietenoşi – dacă va fi necesar – într-un mod dur, dar proporţional”.
“În acelaşi timp, aş dori să subliniez că rămânem interesaţi într-o colaborare cu Uniunea Europeană şi cu ţările sale membre într-un spirit de pragmatism şi respect reciproc, cu respectarea totodată a normelor general recunoscute ale dreptului internaţional”, a afirmat şeful diplomaţiei ruse.
Referitor la amplificarea recentă a tensiunii la frontiera dintre Rusia şi Ucraina, Lavrov a spus: “Kievul, cu sprijinul ţărilor occidentale, a încercat să prezinte nişte manevre ruse drept recrudescenţă a tensiunilor”.
În acest context, ministrul rus a repetat deja cunoscuta explicaţie a Moscovei în legătură cu mobilizarea trupelor ruseşti în martie-aprilie la frontiera cu Ucraina, potrivit căreia ar fi fost vorba de manevre ‘obişnuite’, care de obicei au loc în fiecare an, la sfârşitul iernii, pentru a constata nivelul de pregătire a armatei ruse.
“Aş dori să atrag atenţia asupra faptului că SUA şi aliaţii lor din NATO îşi intensifică activitatea militară pe teritoriul Ucrainei şi în Marea Neagră”, a declarat şeful diplomaţiei ruse, deplângând faptul că armatei ucrainene, instruită după metodele de luptă ale NATO, îi sunt “pompate” arme şi îi este acordat sprijin financiar şi material.
“Numai în 2021, pe teritoriul Ucrainei sunt planificate şapte exerciţii militare comune cu ţările NATO. Adică aproape în fiecare lună şi jumătate sau la fiecare două luni. Armata ucraineană participă la cel mai mare exerciţiu NATO ‘Defender Europe 2021′”, a enumerat el.
Rusia trebuie să ţină cont de toate acestea în planificarea sa militară, a mai spus Lavrov, adăugând că “militarizarea Ucrainei nu este de natură să contribuie la soluţionarea conflictului din Donbas”.
Referitor la rezolvarea acestuia, ministrul rus a subliniat că autorităţile ucrainene “trebuie să acorde un statut special Donbasului, conform prevederilor acordului de la Minsk”, scrie Agerpres.
Preşedintele american Joe Biden şi omologul său rus Vladimir Putin se vor întâlni în Elveţia pentru primul lor summit, scrie cotidianul Tages-Anzeiger în ediţia de luni, citând ‘surse de încredere’, transmite Reuters.
O misiune americană a sosit deja în avans la Geneva în acest scop, adaugă cotidianul elveţian, care apare la Zurich.
Amatori de urmărire a avioanelor au raportat pe Twitter aterizarea neobişnuită a unui avion cargo american pe aeroportul din Geneva duminică.
Potrivit Tages-Anzeiger, data şi locul exact ale întâlnirii Biden-Putin rămân neclare, însă este probabil că aceasta va avea loc la Geneva în următoarele câteva săptămâni.
Nu există deocamdată comentarii oficiale de la Washington sau Moscova, ale căror relaţii au cunoscut recent noi momente de tensiune în urma mobilizării armatei ruse la graniţa cu Ucraina şi a îngrijorărilor legate de tratamentul aplicat opozantului încarcerat al Kremlinului, Aleksei Navalnîi.
De notat însă că, luni, consilierul american pentru securitate naţională, Jake Sullivan, şi secretarul Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, Nikolai Patruşev, au avut discuţii la Geneva în cadrul pregătirilor pentru un posibil summit, a relatat agenţia TASS, citând un comunicat al Consiliului de Securitate.
Cotidianul rus Kommersant a menţionat săptămâna trecută Geneva drept cel mai probabil loc de desfăşurare a summitului.
Administraţia Biden ar dori să adauge un summit cu Putin într-o ţară terţă pe agenda deplasării pe care o va face preşedintele american în Europa la mijlocul lunii iunie pentru o reuniune a G7 în Marea Britanie şi un summit NATO la Bruxelles.
Ministerul de Externe de la Berna a refuzat să comenteze pe marginea informaţiei apărute în Tages-Anzeiger, dar o purtătoare de cuvânt a menţionat că Elveţia va fi pregătită să-şi ofere ‘bunele oficii atunci când sunt utile şi dorite’.
Elveţia a găzduit astfel de summituri în trecut. În 1985, preşedintele american Ronald Reagan şi liderul sovietic Mihail Gorbaciov s-au întâlnit la Geneva, în ceea ce a devenit un punct de cotitură spre sfârşitul Războiului Rece, fiind urmat de alte summituri în Islanda şi la Washington.
