Delegaţii la nivel înalt din SUA şi Rusia vor participa luni la Geneva la un dialog strategic la care vor încerca să reducă actualele tensiuni în privinţa chestiunii ucrainene, efort care va continua în format multilateral pe parcursul întregii săptămâni viitoare, la Bruxelles şi Viena, notează EFE.
Subsecretarul de stat al SUA, Wendy Sherman, şi viceministrul de externe rus, Serghei Riabkov, vor conduce delegaţiile celor două ţări care îşi dau întâlnire la Geneva şi care încearcă să continue apropierea începută odată cu summitul dintre preşedinţii american, Joe Biden, şi rus, Vladimir Putin, în iunie 2021 în oraşul elveţian.
A treia rundă, însă prima pe fondul unei crize reale
Dialogul strategic, care va avea loc la misiunea diplomatică a SUA la sediul ONU din Geneva, este al treilea pe care Sherman şi Riabkov îl au la Geneva după reuniunile din iulie şi din septembrie anul trecut, deşi dialogul de luni este primul calificat drept “extraordinar”, o reflectare a actualelor tensiuni de la frontiera ruso-ucraineană.
Desfăşurarea a mii de militari ruşi a alimentat temerile privind o intervenţie militară directă a Rusiei în ţara vecină Ucraina, după ce Moscova a anexat unilateral peninsula ucraineană Crimeea în 2014 şi a sprijinit mişcările separatiste proruse din regiunea ucraineană Donbas.
La rândul ei, Rusia se teme că SUA şi aliaţii lor din NATO doresc o nouă extindere către est şi cere Washingtonului şi Alianţei Nord-Atlantice garanţii conform cărora nu intenţionează să înarmeze Kievul sau să ameninţe frontierele Rusiei şi “orbita” sa, scrie EFE.
Şi, deşi noul focar de conflict din Kazahstan nu are legătură cu chestiunea ucraineană, simplul fapt că Rusia şi alte ţări aliate au trimis trupe în această ţară central-asiatică, la cererea guvernului kazah, a demonstrat capacitatea Moscovei de a continua să facă uz de tradiţionalele sale alianţe tocmai pe această “orbită”.
Geneva va fi prima piatră de încercare a unor contacte între ruşi şi americani care vor continua miercuri, 12 ianuarie, la Bruxelles, în cadrul Consiliului NATO-Rusia, şi joi, 13 ianuarie, la Viena, în timpul întrevederii dintre reprezentanţii diplomaţiei ruse şi cei ai Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE).
Înalţi reprezentanţi ai diplomaţiei americane au declarat în ajunul negocierilor că luni, la Geneva, vor căuta să poarte un dialog care se va concentra îndeosebi pe chestiuni bilaterale, în timp ce problemele care vizează terţe ţări să poată fi abordate mai deschis în prezenţa terţilor, la Bruxelles şi Viena.
Deschişi, dar sceptici
“Vom asculta propunerile recente de tratate făcute de Rusia şi îngrijorările care se află în spatele acestora”, au declarat diplomaţi americani într-un briefing de presă pe tema negocierilor de la Geneva, la care şi-au manifestat neîncrederea faţă de atitudinea cu care se vor prezenta omologii ruşi.
“Ne aşteptăm ca partea rusă să facă afirmaţii după întrevederea de luni care să nu reflecte adevăratul caracter al discuţiilor, şi de aceea le cerem aliaţilor noştri să le primească cu maxim scepticism”, au avertizat diplomaţii americani.
În principiu, Washingtonul pare decis să respingă o eventuală solicitare rusă menită să convingă SUA să-şi sisteze asistenţa faţă de Ucraina în domeniul militar şi de securitate (în valoare de 2,5 miliarde de dolari în ultimii şapte ani, după cum recunoaşte SUA), scrie EFE. Un ajutor care, după cum însuşi Biden l-a avertizat pe Putin, va spori în cazul ipotetic al unei invazii ruse în Ucraina.
Este la fel de puţin probabil ca Washingtonul să se arate flexibil la apelul Rusiei de retragere a armamentului nuclear din ţări ale NATO aflate în proximitatea Rusiei, o cerere pe care Moscova a lansat-o cu prilejul unor întrevederi precedente.
“Cât timp armele nucleare există, NATO va continua să fie o alianţă nucleară”, au afirmat înalţi responsabili de la Departamentul de Stat al SUA, citaţi de EFE.
Rusia cere din nou garanţii din partea NATO
Rusia şi-a reiterat apelurile de a încheia acorduri de securitate constrângătoare cu NATO, cu o zi înaintea negocierilor de la Geneva. Ţara are nevoie de garanţii din partea alianţei cum că nu va continua să se extindă, a declarat Riabkov duminică pentru agenţia de presă Interfax, potrivit dpa.
Aşteptările Moscovei privind negocierile de luni sunt “realiste”, în opinia înaltului diplomat rus. “Pe baza semnalelor pe care le-am primit de la Washington şi Bruxelles în ultimele zile, cred că ar fi naiv să presupunem că vor exista progrese, cu atât mai puţin progrese rapide”, a insistat el, care a spus totodată că Rusia nu va accepta nicio concesie.
Riabkov a mai subliniat şi că Rusia nu intenţionează să abordeze subiectul protestelor din Kazahstan cu delegaţia americană.
“Nu. Ce să discutăm cu americanii? Este o temă care nu-i priveşte absolut deloc”, a declarat Riabkov pentru Interfax.
El a criticat totodată atitudinea Washingtonului de a vedea peste tot “mâna Moscovei”, o aluzie la desfăşurarea în Kazahstan de trupe de intervenţie ruse sub egida Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO, o alianţă de state ex-sovietice din care face parte şi Rusia) pentru a pune capăt revoltelor antiguvernamentale din această ţară. Riabkov a denunţat amestecul în Kazahstan, unde a avut loc – în opinia Moscovei – o coordonare externă de acţiuni teroriste şi criminale, fapt ce a avut o “influenţă negativă” asupra ordinii publice în ţara vecină.
Geneva, “capitala păcii”
Geneva rămâne un loc privilegiat de discuţii între cele două mari puteri, notează AFP, care aminteşte de întâlnirile care au avut loc de-a lungul anilor în oraşul elveţian, dintre preşedinţii Ronald Reagan şi Mihail Gorbaciov sau, mai recent, dintre Biden şi Putin.
Al doilea sediu important al ONU, Geneva, care adăposteşte sediile Crucii Roşii şi ale zeci de organizaţii internaţionale, a fost adesea desemnată drept “capitala păcii”.
“Geneva, oraş al păcii”, fraza preşedintelui Confederaţiei Elveţiene, Guy Parmelin, cu prilejul summitului Biden-Putin din iunie 2021, a demonstrat că ţara alpină, binecunoscută pentru neutralitatea sa, poate continua să joace un rol în relaţiile internaţionale chiar şi în plină criză sanitară care a complicat organizarea de reuniuni de acest calibru.
Sediu-cheie pentru numeroase tratative de pace, Geneva este un oraş în care americanilor şi ruşilor le place să se întâlnească, notează AFP. Aici a avut loc întrevederea istorică din 1985, din timpul Războiului Rece, dintre preşedintele american Ronald Reagan şi liderul sovietic Mihail Gorbaciov.
Tot aici SUA şi Rusia au negociat în 2009 şi 2010 un nou acord de reducere a arsenalelor lor nucleare, care i-a succedat acordului START I din 1991. Sediu al Conferinţei pentru dezarmare, unica instanţă multilaterală de negocieri în domeniul dezarmării, Geneva nu duce lipsă de experţi care fac posibilă desfăşurarea unor astfel de negocieri.
Discreţie şi securitate
Prima întrevedere dintre Wendy Sherman şi Serghei Riabkov s-a produs la 28 iulie, la reprezentanţa permanentă a SUA, iar următoarea a avut loc la 30 septembrie, la reprezentanţa Rusiei.
Situate în cartierul internaţional din Geneva, cele două clădiri impunătoare se află la câteva sute de metri distanţă una faţă de cealaltă, nu departe de sediul ONU.
Cartierul va fi plasat sub măsuri de înaltă securitate. Elveţia, şi îndeosebi Geneva, sunt apreciate de diplomaţii ambelor părţi pentru flexibilitatea şi discreţia lor, precum şi pentru securitatea pe care o oferă, scrie Agerpres.
Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, şi ministrul de externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, se vor întâlni luni la Bruxelles pentru a discuta despre tensiunea militară în creştere la frontiera dintre Rusia şi Ucraina, transmite duminică EFE.
Reuniunea are loc cu două zile înainte de Consiliul NATO-Rusia, prevăzut pentru miercuri, la Bruxelles.
În ultimele zile, NATO şi-a intensificat consultările pe acest subiect, în contextul în care, înaintea vizitei lui Kuleba la sediul alianţei, miniştrii de externe aliaţi au avut vineri o reuniune extraordinară prin videoconferinţă pentru a se coordona înaintea dialogului cu Moscova.
După videoconferinţa de vineri, Stoltenberg a dat asigurări că este “un semnal pozitiv” faptul că Rusia doreşte să dialogheze cu Statele Unite şi cu Alianţa Nord-Atlantică pe fondul tensiunilor militare în creştere la frontiera cu Ucraina, însă a avertizat totodată că “riscul de conflict este real”.
În plus, Secretarul General al NATO s-a întâlnit sâmbătă cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu care a discutat despre desfăşurarea militară a Rusiei în apropierea Ucrainei şi despre “implicaţiile pentru securitatea europeană”, potrivit unui mesaj postat pe Stoltenberg pe contul său de Twitter.
“NATO continuă să se coordoneze cu partenerul său strategic, UE, în timp ce ne pregătim pentru reuniunea Consiliului NATO-Rusia”, a adăugat Stoltenberg.
La rândul său, şefa executivului european a scris pe Twitter după întâlnirea cu Stoltenberg că asocierea strategică dintre UE şi NATO “este esenţială pentru pacea şi stabilitatea din Europa”, scrie Agerpres.
Secretarul de stat american, Antony Blinken, a avertizat duminică Rusia în legătură cu riscul unei “confruntări”, înainte de începerea discuţiilor foarte tensionate de la Geneva privind situaţia din Ucraina, informează France Presse.
”Există o cale a dialogului şi a diplomaţiei pentru a încerca să rezolvăm unele dintre aceste diferenţe şi să evităm confruntarea”, a declarat Blinken la CNN.
”Cealaltă cale este cea a confruntării şi a consecinţelor masive pentru Rusia, dacă aceasta îşi repetă agresiunea asupra Ucrainei. Urmează să vedem în ce direcţie este dispus să meargă preşedintele Putin”, a spus el.
Secretarul de stat american a avertizat că nu se pot face progrese “într-o atmosferă de escaladare, cu un pistol la tâmpla Ucrainei”.
”Aşadar, dacă vrem să facem progrese reale, trebuie să obţinem o dezescaladare, iar Rusia să elimine ameninţarea pe care o reprezintă acum pentru Ucraina”, a specificat Blinken.
Reprezentanţi ai Rusiei şi ai Statelor Unite urmează să se întâlnească duminică seara la Geneva pentru a încerca să detensioneze tensiunile.
Occidentul acuză Rusia că a staţionat zeci de mii de soldaţi la graniţa cu Ucraina în vederea unei posibile invazii, ceea ce Moscova neagă.
”Vom asculta îngrijorările Rusiei. Ei vor trebui să le asculte pe ale noastre. Dacă vor fi de bună credinţă, credem că putem face progrese răspunzând preocupărilor ambelor părţi”, a declarat duminică şeful diplomaţiei americane.
Dar el a reamintit de asemenea că ţările G7, precum şi Uniunea Europeană şi NATO, au avertizat, ca şi Statele Unite, asupra “consecinţelor” în cazul unei noi “agresiuni” ruseşti în Ucraina.
Blinken a declarat că SUA au lucrat ”în ultimele săptămâni” cu aceste state aliate pentru a găsi ”un acord asupra măsurilor pe care le vom lua împreună” dacă acest lucru se va întâmpla, citând ”măsuri economice, financiare şi de altă natură”. ”Inclusiv lucruri pe care nu le-am făcut în trecut”, a adăugat el.
Provocarea pentru Washington şi Moscova este de a reconcilia viziunile aparent ireconciliabile privind securitatea în Europa.
Rusia cere un angajament din partea NATO de a nu integra Ucraina şi retragerea soldaţilor americani din cele mai estice ţări ale Alianţei Atlantice.
Dar niciuna dintre aceste cereri ”nu se află pe masa” negocierilor, a spus Blinken duminică.
Cu toate acestea, SUA sunt pregătite să discute cu Rusia despre dispozitive antirachetă şi exerciţii militare ale celor două ţări, potrivit unui oficial de la Casa Albă, scrie Agerpres.
Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe, Josep Borrell, şi secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, au abordat într-o convorbire telefonică tensiunile din Ucraina şi au subliniat că orice agresiune suplimentară la adresa acestei ţări “va avea consecinţe uriaşe”, transmite duminică EFE.
În cadrul discuţiei, Borrell i-a prezentat lui Blinken propria evaluare a situaţiei după vizita recentă pe care a efectuat-o în Ucraina, a informat într-un comunicat Serviciul European de Acţiune Externă (SEAE).
Ambele înalte oficialităţi au avertizat că “orice agresiune militară suplimentară împotriva Ucrainei va avea consecinţe uriaşe şi un cost sever”, potrivit comunicatului SEAE difuzat sâmbătă noapte.
Cei doi înalţi responsabili “au reafirmat sprijinul UE şi SUA faţă de suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a Ucrainei şi au subliniat necesitatea unei detensionări din partea Rusiei şi a aplicării în totalitate a acordurilor de la Minsk”, se mai menţionează în comunicat.
Borrell şi Blinken au discutat şi despre angajamentele bilaterale şi multilaterale după propunerile prezentate de Rusia cu privire la garanţiile de securitate în Europa.
Şefii celor două diplomaţii au insistat asupra “îndelungatului parteneriat” între UE şi SUA şi asupra angajamentelor pentru securitatea transatlantică şi pentru a face faţă provocărilor comune de securitate. Borrell şi Blinken au căzut de acord că “orice discuţie despre securitate va avea loc în coordonare şi cu participarea UE”. În fine, cele două înalte oficialităţi “au căzut de acord să menţină un contact strâns în aceste domenii prioritare”.
Desfăşurarea a mii de militari ruşi a alimentat temerile privind o intervenţie militară directă a Rusiei în ţara vecină Ucraina, după ce Moscova a anexat unilateral peninsula ucraineană Crimeea în 2014 şi a sprijinit mişcările separatiste proruse din regiunea ucraineană Donbas.
La rândul ei, Rusia se teme că SUA şi aliaţii lor din NATO doresc o nouă extindere către est şi cere Washingtonului şi Alianţei Nord-Atlantice garanţii conform cărora nu intenţionează să înarmeze Kievul sau să ameninţe frontierele Rusiei, scrie Agerpres.
Washingtonul doreşte răspunsuri din partea oficialilor din Kazahstan cu privire la motivul pentru care a fost nevoie să apeleze la forţe de securitate conduse de Rusia pentru a rezolva tulburări interne şi a condamnat ordinul autorităţilor de a “trage pentru a ucide”, a declarat duminică secretarul de stat american, Antony Blinken.
”Avem adevărate întrebări cu privire la motivul pentru care s-au simţit obligaţi să apeleze la această organizaţie pe care Rusia o domină”, a declarat Blinken într-un interviu în cadrul emisiunii ”State of the Union” de la CNN, adăugând că Kazahstanul ar trebui să fie capabil să gestioneze protestele în mod paşnic. ”Cerem clarificări în această privinţă”, relatează Reuters.
Duminică, autorităţile din Kazahstan au declarat că au stabilizat situaţia în întreaga ţară după cea mai sângeroasă izbucnire de violenţe în cei 30 de ani de independenţă, iar trupe ale alianţei militare conduse de Rusia păzesc “facilităţi strategice”.
Rusia a trimis trupe săptămâna trecută, iar autorităţile kazahe au autorizat folosirea forţei letale pentru a reprima tulburările.
”Ordinul de a trage pentru a ucide, în măsura în care există, este greşit şi ar trebui să fie anulat”, a declarat Blinken duminică în cadrul emisiunii “This Week” de la ABC.
Kazahstanului i-ar putea fi greu să scape de trupele ruseşti, a declarat Blinken vineri, ceea ce a provocat un răspuns furios din partea Rusiei. ”O lecţie din istoria recentă este că, odată ce ruşii sunt pe teritoriul vostru, uneori este foarte greu să-i faci să plece”, avertiza el într-o conferinţă de presă la Washington.
Mai multe “obiective strategice” din Kazahstan sunt păzite de alianţa militară aflată sub conducerea Rusiei şi care a fost invitată ”să restabilească ordinea”, a anunţat duminică preşedinţia kazahă, citată de Reuters.
“Mai multe obiective strategice au fost transferate sub protecţia contingentului unit de menţinere a păcii al statelor membre ale Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO)”, o alianţă de state ex-sovietice din care face parte şi Rusia, a transmis preşedinţia kazahă într-o declaraţie.
Autorităţile kazahe nu au precizat despre ce obiective strategice este vorba, notează Reuters.
În ultima săptămână, zeci de oameni au fost ucişi, mii au fost reţinuţi, iar clădirile publice au fost incendiate în ţara din Asia centrală, după mai multe zile de proteste violente. Autorităţile au anunţat că 5.800 de oameni au fost arestaţi în legătură cu protestele, inclusiv un “număr semnificativ” de cetăţeni străini”, scrie Agerpres.
