Miniştrii de externe din cele 30 de state membre ale NATO, reuniţi marţi la Bruxelles, au reafirmat angajamentul ţărilor lor faţă de clauza apărării colective şi au subliniat că parteneriatul transatlantic rămâne pilonul acestei apărări, esenţial pentru coeziunea politică a organizaţiei şi pentru ordinea internaţională bazată pe reguli, potrivit nato.int.
”NATO este fundamentul apărării noastre colective: împreună reafirmăm angajamentul nostru solemn faţă de Tratatul de la Washington, inclusiv acela că un atac împotriva unui aliat va fi considerat un atac împotriva noastră a tuturor, aşa cum este înscris în articolul 5. NATO este cea mai puternică alianţă din istorie, garantând libertatea unui miliard de oameni, integritatea teritoriului nostru şi protecţia valorilor noastre”, indică declaraţia reuniunii de la Bruxelles, care se va încheia miercuri.
Miniştrii reamintesc faptul că NATO este o alianţă defensivă şi nu prezintă nicio ameninţare pentru nicio ţară. ”Ca răspuns la un mediu de securitate mai periculos şi impredictibil, consolidăm substanţial capacităţile de apărare şi descurajare, atitudinea şi flexibilitatea NATO, susţinute de şapte ani consecutivi de creştere a cheltuielilor pentru apărare, forţe mai capabile şi pregătite, desfăşurări semnificative în misiuni şi operaţiuni şi angajamente mai profunde cu partenerii”, mai arată documentul citat.
Semnatarii atenţionează că acţiunile agresive ale Rusiei constituie o ameninţare pentru securitatea euro-atlantică, iar terorismul în toate formele şi manifestările sale rămâne o ameninţare persistentă pentru toate ţările aliate.
Pe de altă parte, miniştrii au subliniat că pandemia de COVID-19 ilustrează încă o dată că NATO întâmpină provocări în mod constant.
”Parteneriatul transatlantic rămâne piatra de temelie a apărării noastre colective, crucial pentru coeziunea noastră politică, şi un pilon esenţial al ordinii internaţionale bazate pe reguli”, au accentuat participanţii, potrivit Agerpres.
Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a pledat pentru consolidarea posturii NATO de descurajare şi apărare pe întreg Flancul Estic în a doua zi a reuniunii miniştrilor de externe ai statelor membre ale Alianţei Nord-Atlantice.
Şeful diplomaţiei române a participat miercuri la sesiunea dedicată relaţiilor cu Rusia, securităţii regionale şi dezvoltărilor din domeniul controlului armamentelor, în cea de a doua zi a reuniunii care se desfăşoară la Bruxelles. Pe lângă miniştrii aliaţi, la sesiune au mai participat miniştrii de externe din Finlanda, Suedia şi Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, Josep Borrell.
Potrivit unui comunicat al MAE, transmis AGERPRES, în cadrul intervenţiei sale, Bogdan Aurescu a salutat prezenţa Finlandei, Suediei şi a Înaltului Reprezentant al UE la sesiunea ministerială, evidenţiind importanţa coordonării cu partenerii “like-minded” pe subiecte de interes comun, pentru promovarea unei abordări strategice, unitare şi coezive. El a atras atenţia, în mod special, asupra aprofundării coordonării între UE şi NATO în acest sens, ministrul Bogdan Aurescu evidenţiind aceste aspecte şi în cadrul recentei reuniuni a Consiliului Afaceri Externe din 22 martie.
Ministrul Afacerilor Externe a prezentat analiza României cu privire la provocările persistente de securitate la frontiera estică a Alianţei, inclusiv la Marea Neagră, referindu-se în acest context şi la necesitatea soluţionării conflictelor prelungite care destabilizează securitatea regiunii, precizează MAE.
În consecinţă, el a reiterat sprijinul pentru abordarea actuală a NATO faţă de Rusia, accentuând asupra necesităţii consolidării pe mai departe a posturii Alianţei de descurajare şi apărare pe întreg Flancul Estic. În acest cadru, ministrul de Externe a subliniat că dialogul cu Rusia se poate desfăşura “numai în condiţiile unei posturi foarte robuste a NATO de descurajare şi apărare”.
Totodată, Bogdan Aurescu a evocat importanţa pe care Alianţa trebuie să o acorde unităţii şi coeziunii Flancului Estic, de la Marea Neagră la Marea Baltică.
De asemenea, şeful diplomaţiei române a evidenţiat impactul relevant al controlului armamentelor asupra securităţii şi stabilităţii regionale şi a susţinut necesitatea continuării de o manieră aprofundată a coordonării aliate pe această dimensiune, arată MAE
