Ministrul federal de interne, bavarezul creştin-social, Alexander Dobrindt, şi Silan Selen, vicepreşedintele Oficiul Federal pentru Protecţia Constituţiei (Bundesamt für Verfassungsschutz) – precum se numeşte în Germania Serviciul de Informaţii Interne – au prezentat la Berlin Raportul anual. Cei doi au precizat că în cursul anului trecut s-a înregistrat o creştere a infracţiunilor cu tentă politică. Ei au subliniat în faţă presei că s-a constatat şi o creştere a numărului de persoane active în organizaţii extremiste de dreapta. Dacă în anul precedent din această categorie au făcut parte 40.000 de persone, în 2024 spectrul extremist de dreapta a cuprins peste 50.000 de oameni. Comentînd aceste cifre, ministrului de interne a spus:

„Sînt cifre îngrijorătoare. Prima dată trebuie constatat că numărul extremiştilor de dreapta a depăşit 50.000. Pentru a vă oferi o imagine a creşterii potenţialului din ultimii ani, precum se poate vedea pe un grafic, în deceniul trecut numărul s-a dublat”.  

Această dinamică se poate explica şi prin numărul mare de persoane care au intrat în partidul naţionalist-autoritar, Alternativa pentru Germania (AfD).

În Raport, partidul este calificat doar ca o fomaţiune parţial extremistă. Oficiul a fost obligat să folosească această etichetă, după ce justiţia a intervenit, interzicînd serviciului utilizarea calificativului „partid extremist de dreapta”. Decizia justiţiei a fost luată după publicarea unei expertize privind activitatea AfD care a fost contestată de către partid, scrie William Totok pentru rfi.ro.

Potrivit raportului, a crescut şi numărul extremiştilor de dreapta violenţi. Se vorbeşte despre 15.000 de persoane care ar fi gata să intre în acţiune.

Creşterea pericolului extremist, în general

În 2024, s-a constat şi o creştere a numărului de extremişti de stînga. Se vorbeşte despre 38.000 de persoane, dintre care 11.000 s-ar putea deda la violenţe. În acest context se dau ca exemple, cazurile unor activişti de stînga care au fost arestaţi în Ungaria. Acolo au atacat activişti ai scenei extremiste de dreapta care au participat la aşa numita „Zi a Onoarei”, dedicată comemorării unor militari din Waffen-SS.

(Reamintim că la comemorarea din februarie 2024 a fost prezentă şi organizaţia extremistă de dreapta din România, Naţionaliştii Autonomi Timişoare – NAT88. – În cercuri extremiste, 88 este codul numeric pentru Heil Hitler).

Una din participantele germane la altercaţiile din Ungaria a fost condamnată şi se află, în prezent, în greva foamei, cerînd să fie transferată în Germania.

În opinia autorilor Raportului, factorul care a impulsionat anul trecut acţiunile şi tendinţele extremiste a fost escaladarea conflictului din Orientul Apropiat. În acest context se menţionează şi creşterea cu 40 la sută a infracţiunilor politice, ceea ce înseamnă 84.000 de delicte înregistrate.

La radicalizarea unor tineri contribuie reţelele de socializare şi internetul. Asta se poate constata şi în rîndurile unor musulmani care ar putea fi activaţi pentru comiterea unor atentate teroriste.

În ceea ce priveşte spionajul, Raportul vorbeşte despre acţiuni susţinute din partea Rusiei, Turciei, Chinei şi Iranului.

Publicaţia şi canalul TV-Compact despre România

Întîmplător, tocmai astăzi a început un proces în faţa Curţii Administrative Federale din oraşul Leipzig privind interzicerea revistei extremiste de dreapta „Compact”. Publicaţia a fost interzisă anul trecut de către ministra de interne. Măsura a fost anulată ulterior de către un tribinal. În Raportul anual al Oficiului pentru protecţia Constituţiei se precizează că asociaţia „Compact”, revista omonimă şi canalul „Compact-TV” pot fi privite ca un „actor central” în ceea ce priveşte realizarea conexiunilor scenei extremiste de dreapta şi a Noii Drepte.

În trecut, Compact-TV a vorbit, deseori, şi despre România. În cadrul mai multor emisiuni recente, canalul TV a tematizat alegerile din România, susţinînd linia ecofascistă a candidatului la prezidenţiale, Călin Georgescu. Într-un material difuzat, de exemplu, pe 23 martie a.c., realizatorii au susţinut că ceea ce s-a întîmplat cu „patrioţii” din România s-ar putea repeta şi la nivel european. În diverse materiale eurosceptice, xenofobe şi radical-naţionaliste, realizate de Compact, se abordează, desigur, şi alte teme internaţionale, iar extremiştii de dreapta sînt prezentaţi ca patrioţi, democraţi adevăraţi şi adversari curajoşi ai Uniunii Europene.

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here