Trei nave militare ruse cu capacitatea de a desfăşura operaţiuni subacvatice se aflau în zona din apropierea locului în care a avut loc actul de sabotaj la conductele ruseşti Nord Stream 1 şi 2 în septembrie trecut, potrivit unei anchete comune a televiziunilor publice din ţările nordice, relatează miercuri EFE.
Navele s-au aflat în zonă timp de mai multe ore, iar – într-un caz – aproape o zi: primele două, în iunie, iar ultima, cu cinci zile înainte de exploziile din Marea Baltică, potrivit documentarului “The Shadow War” (Războiul din umbră).
Investigaţia are la bază comunicaţii radio, imagini din satelit şi semnale de la emiţătoarele navelor, care au fost însă dezactivate în anumite momente, pentru a reconstitui traseul navelor, care au plecat de la bazele lor din Sankt Petersburg şi Kaliningrad.
Comunicaţiile radio dintre navele respective şi bazele lor au fost interceptate de un fost ofiţer de marină britanic, care până acum câţiva ani activase într-o unitate ce monitoriza Flota rusă din Marea Baltică, potrivit documentarului.
Prima ambarcaţiune, a cărei identitate nu a putut fi stabilită, a plecat din Kaliningrad la 6 iunie, a ajuns la nord-est de insula daneză Bornholm în ziua următoare şi a navigat la patru kilometri sud de locul în care s-au produs trei dintre cele patru scurgeri ale conductei.
O săptămână mai târziu, în zonă a sosit o altă navă, identificată ca Sibiriakov, care a rămas timp de o zi acolo şi care – conform comunicării radio interceptate – s-a aflat în acelaşi loc de lângă Nord Stream 1 ca şi nava de dinainte.
Prezenţa celor două nave în zonă a coincis cu manevrele BALTOPS ale NATO în Marea Baltică.
Ultima navă rusă, SB-123, a navigat în zonă timp de aproape o zi, între 21 şi 22 septembrie, şi a fost menţionată anterior de media germană.
SB-123 este utilizată ca navă de sprijin în operaţiunile în care participă submarine, aşa cum subliniază în documentar experţi de la Universitatea din Copenhaga.
‘Războiul din umbră’ este un serial documentar care a început să fie difuzat în urmă cu două săptămâni şi care, în episoadele anterioare, a sugerat că zeci de nave ruseşti au patrulat în Marea Nordului în ultimele luni pentru a aduna informaţii despre infrastructura critică în vederea unor posibile acte de sabotaj.
În total, au fost localizate două scurgeri la fiecare conductă (ambele situate în Marea Baltică şi care au fost scoase din funcţiune), două în zona daneză şi două în zona suedeză, toate în apele internaţionale, ceea ce autorităţile respectivelor ţări au calificat la scurt timp drept un act de “sabotaj”, în spatele căruia s-ar afla un actor statal.
Autorităţile germane, suedeze şi daneze, precum şi cele ruse au deschis mai multe anchete, dar au dat detalii puţine sau deloc despre stadiul lor.
Parchetul suedez a informat la începutul lunii aprilie că este un caz ‘complicat’ şi că va fi ‘dificil’ de stabilit exact cine a fost făptaşul.
Ţările în cauză, precum şi restul Uniunii Europene, SUA şi Rusia vorbesc de sabotaj, deşi au opinii diferite în ceea ce priveşte posibilii autori.
Moscova a acuzat ţările ‘anglosaxone’ că s-ar afla în spatele acestuia, referindu-se la opoziţia de lungă durată a Washingtonului faţă de acest proiect de gazoduct şi la ameninţările sale de a-l opri prin orice mijloace în cazul în care Rusia ar interveni militar în Ucraina, în timp ce ţările occidentale arată în direcţia opusă.
O investigaţie a jurnalistului american Seymour Hersh arăta cu câteva luni în urmă în direcţia serviciilor secrete americane, cu colaborarea Norvegiei şi a altor ţări occidentale.
Media din SUA şi Germania au relatat ulterior despre un grup pro-ucrainean ca posibil autor al actului de sabotaj împotriva Nord Stream, scrie Agerpres
#NordStream
