Noaptea de Revelion a fost umbrită de atacuri asupra serviciilor de urgență din Berlin și alte orașe mari din Germania, scrie dw.de.
Pompierii din Berlin au raportat 38 de incidente de violență în noaptea de Revelion, inclusiv 14 cazuri în care mașinile le-au fost „împușcate” cu petarde și lovite cu lăzi de bere. Amploarea agresiunii față de serviciile de intervenție în cazuri de urgență a fost complet neașteptată, a declarat purtătorul de cuvânt al pompierilor din capitala federală, Thomas Kirstein, la postul public de radio RBB. Au fost și răniți – 15 salvatori au avut nevoie de îngrijiri medicale la Berlin, unul a trebuit chiar să fie tratat la spital. Și poliția din Berlin a reportat răniți – 41 dintre ofițerii aflați în misiune în noaptea de Revelion.
Într-o postare pe Twitter, însoțită de filmări de la incidente, brigada de pompieri din Berlin s-a declarat „uluită”. Mulți se întreabă, șocați și chiar întristați, ce se află în spatele violențelor la adresa serviciilor de urgență și de ce au devenit acestea o țintă.
Sociologul Rafael Behr, de la Academia de Poliție din Hamburg, așteaptă ca incidentele să fie analizate în detaliu înainte de a putea trage concluzii. „Nu avem cu adevărat o imagine de ansamblu asupra complexității circumstanțelor din spatele violenței. Avem declarații de la poliție sau sindicatele serviciilor de urgență care spun că violența este în creștere. Evident că este șocant să auzim despre astfel de cazuri, pentru că serviciile de urgență sunt pe teren pentru a salva vieți și pentru a face bine. Nu suntem obișnuiți ca pompierii și paramedicii să fie atacați în același mod ca poliția, care se implică de multe ori în situații conflictuale”, a explicat Behr pentru dw.de
Oficiul Federal de Combatere a Criminalității (BKA) a raportat în 2021 o creștere cu aproape 700 a numărului infracțiunilor violente împotriva ofițerilor de poliție față de anul precedent, până la puțin sub 40 de mii de cazuri. Din 2012, cazurile de violență împotriva polițiștilor s-au înmulțit cu 22,5 procente. E drept că, între timp, și insultele sunt clasificate drept violență, ceea ce nu era cazul în trecut. În schimb, „atacurile fatale asupra poliției și a lucrătorilor din serviciile de salvare sunt foarte rare”. Numărul actelor extrem de violente nu a crescut, cel al leziunilor fizice suferite „a crescut, dar nu dramatic”, mai explică Behr. Dar în timp ce numărul de atacuri violente asupra ofițerilor de poliție este înregistrat în statistica anuală a poliției, incidentele violente care implică angajați ai serviciilor de urgență nu sunt la fel de bine documentate. Cifrele sunt adesea grupate cu cele ale forțelor de poliție. Iar definiția exactă a violenței diferă, de asemenea, de la o raportare la alta.
Violența ca semn de masculinitate a tinerilor
O constantă pare să fie că majoritatea actelor de violență sunt comise de bărbați, spune Alfred Gebert, profesor de psihologie și sociologie la Universitatea Federală de Științe Aplicate pentru Administrație Publică din Münster. Într-un interviu acordat DW, Gebert a precizat că respectul pentru uniforme a scăzut enorm, în special printre tinerii cu vârste cuprinse între 20 și 29 de ani, mai ales când beau alcool și se lansează în atacuri verbale pentru a-și demonstra masculinitatea între prieteni. Cauzele țin pe deoparte de deficiențele de educație pentru respect în școli, dar și de absența consecințelor pentru agresori.
Rafael Behr este de acord că violența „ține de felul în care unii tineri vor să fie văzuți în public, de o demonstrație a puterii în grup”. Dar, explică sociologul poliției, „nu există dovezi ale unei creșteri continue a violenței. Mai degrabă, există izbucniri repetate de violență în anumite contexte. Acest lucru se întâmplă în toate țările în care au loc evenimente majore: normele și legile sociale sunt încălcate, mai ales când este implicat alcool, iar petrecerile de revelion sunt o astfel de ocazie”. O ocazie amplificată și de extazul generat de ridicarea interdicției folosirii petardelor și artificiilor, efecte pirotehnice suspendate în perioada pandemiei de coronavirus.
„Cred că publicul larg mai degrabă consideră aceste acte de violență complet inacceptabile și dorește pedepse mai aspre pentru autori”, completează Gebert. De altfel, sindicatele poliției din Germania au cerut sancționarea mai dură a infracțiunilor violente împotriva serviciilor de urgență. Pompierii pretind și folosirea mai multor camere corporale, pentru a putea demonstra că actele de violență chiar au loc.
Behr face apel la colectarea mai multor date și analizarea atentă a tot ce s-a întâmplat. În plus, nu crede că e utilă panica și nu vrea ca lumea să creadă că violența are frâu liber în Germania. Orice zvonuri amplificate nu fac bine pentru că „societatea civilă este fragilă”, spune profesorul de la academia de poliție din Hamburg.
Președintele Sindicatului Poliției Germane (DPoIG), Rainer Wendt, a declarat pentru revista Focus că suspecții nu au fost încă identificați oficial dar a completat că „impresia predominantă este că grupuri de tineri imigranți s-au implicat într-un număr disproporționat de mare în revolte”. Herbert Reul, ministrul conservator de Interne al celui mai populat land federal, Renania de Nord – Westfalia, a făcut declarații similare în ziarul BILD, la fel ca și fostul ministru federal al Sănătății, Jens Spahn (CDU), care a folosit această ocazie pentru a cere o regândire a politicii de imigrare.
În replică, Reem Alabali-Radovan, comisarul pentru Integrare al Guvernului federal, a avertizat cu privire la „suspiciunea generalizată asupra persoanelor cu origini migraționiste”. Oricine reacționează astfel acum „contribuie la stigmatizare și la o divizare a societății noastre, în loc să lupte cu cauzele sociale ale problemei”.
Politiciana SPD, care este și comisar pentru antirasism, subliniază că făptașii „trebuie judecați pe baza acțiunilor lor, nu a originii presupuse, așa cum fac unii acum”. Atacurile asupra serviciilor de urgență sunt dezgustătoare iar autorii ar trebui pedepsiți cu toată severitatea statului de drept, a conchis Reem Alabali-Radovan, citat de dw.de
