Rusia vrea să-şi impună propriile reguli ale jocului şi să fie percepută din nou drept o mare putere, iar pentru aceasta recurge la “linii roşii” greu de acceptat de către Occident, cum ar fi veto-ul faţă de primirea de noi state în NATO, concentrarea de trupe în apropierea Ucrainei sau folosirea gazului ca mijloc de presiune.
Preşedintele rus Vladimir Putin “atacă uneori Occidentul din plăcere, iar Rusia este tratată câteodată exact la fel, însă de această dată motivaţia lui (a şefului statului rus) este mult mai complexă”, a declarat pentru EFE Aleksandr Baunov, expert la Centrul Carnegie din Moscova.
SUA şi Europa sunt în alertă după desfăşurarea unui număr de între 70.000 şi 94.000 de militari ruşi la frontiera cu Ucraina, care sunt pregătiţi – potrivit Occidentului – să atace ţara vecină la începutul lui 2022.
Nu există un nou tip de Război Rece între Rusia şi Occident, însă într-o oarecare măsură există totuşi un comportament şi o retorică ce amintesc de acea epocă”, apreciază analistul citat.
Un nou Război Rece?
“Războiul Rece clasic se sprijinea pe ideea de bipolaritate, a fost o competiţie între egali, între vechii învingători în cel de-al doilea Război Mondial. În situaţia actuală, avem o competiţie între învingătorii Războiului Rece şi cei care l-au pierdut. Rusia se află într-o poziţie de inferioritate. Însă vrea să fie tratată ca o mare putere, aşa cum era atunci (…)”, explică Baunov.
În opinia expertului rus, “obiectivul lui Putin nu este de a invada şi înghiţi Ucraina”, ci de a lăsa să se înţeleagă foarte clar faptul că până aici s-a ajuns cu extinderea NATO către graniţele Rusiei şi a garanta securitatea ţării.
“El încearcă (să dicteze regulile), însă ambiţiile sale nu sunt identice cu cele din epoca sovietică. El spune: uitaţi, când SUA erau unica superputere şi Occidentul – unicul pol global, vă puteaţi permite absolut orice, însă acei ani au trecut, iar voi v-aţi apropiat prea mult” de frontierele noastre, mai spune Baunov.
“Cuvintele lui sunt similare cu ceea ce s-a întâmplat în timpul Războiului Rece, dar, cel puţin deocamdată (…), ambiţiile s-au limitat la o mică parte din vechiul teritoriu rus şi la o mică sferă de influenţă a Rusiei”, adaugă expertul citat. Pentru că însuşi Putin a permis Turciei, ţară membră a NATO şi “o putere autosuficientă”, să se implice în Caucaz, lucru care nu ar fi fost posibil niciodată în anii 1990. Şi să nu mai vorbim de prezenţa Chinei în Asia Centrală, mai notează Baunov.
Atac sau contraatac
Occidentul percepe constant sfidările liderului rus ca pe un atac, însă pentru Putin sunt “contraatacuri, mişcări defensive” pe fondul acestei relaţii inegale.
În fond, în spatele sfidării Occidentului de către liderul de la Kremlin există raţiuni istorice şi motive care au de-a face cu moştenirea lui Putin, apreciază expertul rus.
În 2024, când va putea candida din nou la alegeri graţie reformei constituţionale din 2020, preşedintele Putin se va afla deja de un sfert de secol la putere şi ştie că trebuie “să consolideze ceva”.
“A soluţionat problema cecenă, prin forţă, în mod evident, (…) apoi a venit Crimeea (anexarea peninsulei ucrainene în 2014) şi acum avem alt conflict nesoluţionat în Donbas”, unde Moscova îi susţine de şapte ani pe separatiştii proruşi din estul Ucrainei, aminteşte Baunov. “Despre asta este vorba şi despre modul în care vede Kremlinul istoria recentă a Rusiei. Rusia a fost eliminată din calitatea de mare putere din sistemul mondial la începutul anilor 1990 şi a fi reinstalată în această capacitate ar vindeca trauma, rănile”, consideră el.
Timpul trece şi, din acest motiv, Putin a venit cu cerinţe pe care niciodată înainte nu le-a mai formulat, linii roşii foarte greu de acceptat de SUA şi de Europa. Vrea să smulgă de la occidentali promisiunea că Ucraina nu va intra în NATO şi că nu vor amplasa armament pe teritoriul ţării vecine. Putin ştie că cerinţele sale sunt imposibil de acceptat, însă într-o negociere se porneşte întotdeauna cu cerinţe maxime.
Răul cel mai mic
“Este oare mai bine să rişti şi să fie un război în Europa căruia nu-i poţi face faţă sau este mai bine să faci unele concesii, ţinând cont de unele dintre îngrijorările Rusiei?”, se întreabă Baunov, care adaugă că principalele opţiuni ale Occidentului sunt înarmarea armatei ucrainene şi ameninţarea cu sancţiunile. “Sancţiunile funcţionează, însă Rusia poate trăi cu ele. O tot face din 2014”, de la anexarea Crimeii, aminteşte el.
SUA pregătesc deja un pachet de sancţiuni în cazul unui atac rus asupra Ucrainei, care include suspendarea polemicului gazoduct Nord Stream 2, care va transporta gaz rus direct în Germania.
Kremlinul a folosit în favoarea sa, ori de câte ori a dorit-o, dependenţa energetică a Europei faţă de Rusia care, într-un moment în care rezervele de gaz de pe Bătrânul Continent se află la un nivel minim şi preţurile sunt foarte ridicate, profită de această conjunctură.
“Este logic (…), (Putin) aminteşte că mai există un gazoduct. (Putin) spune: autorizaţi-l şi veţi avea mai mult gaz care va fi şi mai ieftin”, conchide Baunov, citat de Agerpres.
————-
Noul ministru al apărării german, Christine Lambrecht, s-a pronunţat pentru adoptarea unor sancţiuni mai dure contra Rusiei, care a desfăşurat zeci de mii de soldaţi la frontiera cu Ucraina, informează France Presse şi Reuters.
Cei responsabili pentru o agresiune trebuie să suporte ”consecinţe personale”, a declarat Lambrecht pentru publicaţia Bild am Sonntag, adăugând că Germania şi aliaţii săi ”au în vizor” pe preşedintele rus Vladimir Putin şi anturajul acestuia.
”Trebuie să epuizăm toate posibilităţile de sancţiuni diplomatice şi economice. Fiecare pas suplimentar trebuie să fie efectuat în acord cu aliaţii noştri”, a continuat politiciana social-democrată germană.
Christine Lambrecht a început duminică prima sa vizită externă printr-o deplasare în Lituania, unde a inspectat unităţile militare germane prezente la baza de la Rukla.
”NATO va discuta despre propunerile făcute de Rusia privind securitatea, dar nu îi va permite Moscovei să dicteze poziţia militară a Alianţei”, a subliniat ministrul german al apărării în timpul vizitei.
După ce a concentrat aproape 100.000 de militari în apropierea graniţei cu Ucraina, Rusia a prezentat vineri propuneri privind scăderea rolului SUA şi al NATO în fosta Uniune Sovietică şi în Europa de Est, cerând negocieri de urgenţă cu Washingtonul.
Rusia doreşte ca NATO să garanteze că această organizaţie nu se va extinde spre est şi nu va include Ucraina, condiţie deja respinsă de către Occident, care a ameninţat Moscova cu sancţiuni dure dacă în Ucraina ar intra militari ruşi.
”Trebuie să rezolvăm actualele tensiuni la nivel diplomatic, dar şi prin creşterea descurajării credibile”, a insistat Christine Lambrecht.
Aproximativ 550 de soldaţi germani sunt desfăşuraţi la baza militară Rukla din Lituania, iar Germania conduce batalionul multinaţional din ţara baltică.
Unităţi militare similare au fost trimise şi în Estonia, Letonia şi Polonia în 2017 pentru a descuraja o eventuală agresiune din partea Rusiei, după ce aceasta a anexat Crimeea în 2014 şi ulterior a ajutat separatiştii din estul Ucrainei, scrie Agerpres.
Sunt posibile mai multe variante de contra-acţiuni ale Rusiei în cazul în care Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) va amplasa arme lângă frontiera rusă, a declarat luni secretarul de presă al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, întrebat cu privire la posibilitatea amplasării de arme nucleare ruse în Belarus, informează TASS.
“Nu este un secret pentru nimeni că, fără îndoială, amplasarea a tot felul de tipuri de arme (ale NATO) la frontierele noastre, (arme) ce pot reprezenta o ameninţare pentru noi, va necesita adoptarea unor paşi corespunzători pentru a echilibra situaţia. Aici sunt posibile tot felul de variante”, a spus reprezentantul Kremlinului.
Înainte de aceasta, şeful diplomaţiei belaruse, Vladimir Makei, a declarat că Republica Belarus este gata să amplaseze pe teritoriul său arme nucleare ruse în cazul unei ameninţări din partea NATO.
Anterior, preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a afirmat că Minskul îi va propune Moscovei să ia astfel de măsuri, în cazul în care NATO va amplasa arme nucleare în Polonia. Lukaşenko a declarat că are nevoie de sistemul de rachete balistice mobil Iskander, care are au rază de acţiune de până la 500 km şi pot transporta focoase convenţionale sau nucleare.
Ignorand complet adevarul invadarii Estului Ucrainei in 2014, lansarii unui razboi asupra Georgiei in 2008 si anexarii ilegale a Peninsulei Crimeea, Rusia isi continua retorica unei false agresiuni occidentale.
Capacitatea de luptă a forţelor armate ale Rusiei a crescut anul acesta cu 12,8%, a declarat marţi ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, la o reuniune cu Statul Major, transmite agenţia EFE.
Situaţia politico-militară la nivel mondial continuă să se deterioreze şi ”cresc tensiunile la frontierele occidentale şi orientale ale Rusiei”, a remarcat Şoigu.
”Statele Unite îşi sporesc prezenţa militară lângă frontierele ruse. În ţările Europei de Est sunt în jur de 8.000 militari în unităţi americane”, a semnalat ministrul rus, subliniind că trupele americane au restabilit în Germania un centru de comandă care înainte de 1991 era responsabil de rachetele cu rază medie de acţiune.
El a criticat şi intensificarea manevrelor SUA şi ale NATO în proximitatea frontierelor ruse, cu folosirea aviaţiei strategice care practică ”lansări virtuale de rachete nucleare asupra obiectivelor noastre”.
”Frecvenţa acestor zboruri în apropierea frontierelor noastre a crescut mai mult decât dublu”, a menţionat Şoigu, potrivit căruia NATO are în vedere implicarea în exerciţiile la care el a făcut referire şi a unor state care nu fac parte din această alianţă, precum Georgia, Republica Moldova şi Ucraina.
De asemenea, a continuat ministrul rus, Statele Unite continuă să amplaseze sisteme de apărare antirachetă în regiunea Pacificului şi ameninţă astfel frontierele estice ale Rusiei.
Făcând un bilanţ pentru anul care se încheie, ministrul Şoigu a declarat că armata rusă a primit 5.000 de unităţi de noi tipuri de arme, a fost încheiată construcţia a două baze militare şi a cinci aerodromuri în zona Arctică, a fost creat primul regiment de rachete balistice intercontinentale cu blocuri de luptă hipersonice Avangard, două regimente au fost echipate cu rachete Yars şi a fost creată o unitate de avioane MIG-31 dotate cu rachete hipersonice Kinzhal.
Conform prezentării lui Şoigu, armata rusă are planuri ambiţioase şi pentru anul viitor, când ar trebui să recepţioneze 5 noi submarine, 11 nave de luptă, 257 de avioane, dintre care două bombardiere strategice Tu-160M, şi două divizii cu sisteme de apărare antiaeriană S-400 Triumph, printre alte echipamente.
Preşedintele rus Vladimir Putin a promis marţi un răspuns “militar şi tehnic” în cazul în care rivalii săi occidentali nu vor pune capăt politicii lor considerată ameninţătoare de către Rusia, pe fondul creşterii tensiunilor în jurul Ucrainei, informează AFP.
“În cazul menţinerii liniei foarte clar agresivă a colegilor noştri occidentali, vom lua măsuri de represalii militare şi tehnice adecvate”, a declarat Vladimir Putin în timpul unei intervenţii în faţa cadrelor armatei ruse şi ale Ministerului Apărării.
“Întărirea la frontierele ruse a unor formaţiuni militare ale SUA şi NATO, precum şi organizarea de manevre militare de amploare constituie o sursă serioasă de preocupare”, a notat el, în timp ce Occidentul acuză dimpotrivă Kremlinul că a comasat zeci de mii de militari la frontiera cu Ucraina, pentru a pregăti o ofensivă.
În acest context, preşedintele rus a subliniat din nou necesitatea ca SUA şi NATO să ofere garanţii de securitate Rusiei, semnând tratate ce ar urma să interzică orice viitoare extindere a Alianţei Atlanticului de Nord.
Incluse de Moscova în două texte pe care le-a denumit ”Tratat între SUA şi Federaţia Rusă asupra garanţiilor de securitate” şi ”Acord asupra măsurilor pentru a asigura securitatea Federaţiei Ruse şi a statelor membre” ale NATO, propunerile avansate de Rusia cuprind în special renunţarea la orice nouă extindere a Alianţei Nord-Atlantice.
Printre altele, Moscova mai cere NATO să nu desfăşoare niciun fel de activitate militară (crearea de baze, utilizarea infrastructurilor etc.) în Ucraina, Europa de Est, Caucaz şi Asia Centrală, iar Statele Unite şi Rusia să renunţe fiecare la desfăşurarea de rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune în amplasamente de unde pot lovi cealaltă parte şi să dezafecteze orice infrastructură militară deja existentă pentru amplasarea unor asemenea arme.
Exigenţele formulate de Moscova în legătură cu NATO, în special cu privire la îngheţarea extinderii acesteia în Europa, sunt “complet inacceptabile”, a afirmat luni Suedia, non-membru, ci stat partener al Alianţei Nord-Atlantice, notează AFP.
“Nu vom intra în NATO nici acum, nici mai târziu, dar este o decizie în întregime suedeză care nu priveşte pe nimeni altcineva”, a declarat ministrul suedez al apărării, Peter Hultqvist, într-un interviu acordat cotidianului Dagens Nyheter.
Obiectivul propunerilor Moscovei este de “a crea o sferă de influenţă rusă în care partea rusă exercită o influenţă asupra ţărilor din vecinătatea noastră apropiată. Am fi şi noi afectaţi şi de aceea acest lucru este complet inacceptabil pentru noi”, a spus el.
Rusia a dezvăluit vineri propuneri de tratate pentru a limita drastic influenţa americană şi NATO în vecinătatea sa, într-un moment în care Moscova este acuzată că pregăteşte o ofensivă împotriva Ucrainei.
Cele două texte prezentate, unul privind NATO şi celălalt Statele Unite, prevăd în special interzicerea oricărei extinderi a acestei alianţe militare şi înfiinţării de baze militare americane în ţările fostului spaţiu sovietic.
Dacă Suedia, după cum a reamintit Peter Hultqvist, nu are în proiect aderarea la NATO, s-a apropiat de Alianţă la sfârşitul Războiului Rece, întorcând treptat pagina strictei neutralităţi.
Deşi actualul guvern social-democrat nu este favorabil aderării, mai multe partide suedeze doresc ca ţara lor să subscrie la o “opţiune NATO”, precum Finlanda vecină.
Această “opţiune” permite o aderare accelerată.
Dincolo de problema sensibilă a aderării, alte puncte ridică o problemă de partea suedeză, precum cerinţa rusă ca soldaţii NATO să nu meargă pe teritoriul ţărilor care nu erau membre în 1997.
“Cu siguranţă, nu dorim să avem un cadru în care alţii ar decreta cu cine ne putem antrena sau ce putem face împreună cu alţii”, a subliniat demnitarul suedez.
Washingtonul s-a declarat vineri “dispus să discute” propunerile ruse, chiar dacă “documentele includ unele lucruri despre care ruşii ştiu că sunt inacceptabile”, potrivit unui înalt responsabil american.
Rusia nu poate “impune NATO punctele sale de vedere” cu privire la securitatea regională, a afirmat noul ministru al apărării german, Christine Lambrecht, duminică, în cursul unei vizite în Lituania.
Chiar înainte de prezentarea documentelor ruse, Finlanda, o fostă provincie rusă până în 1917 şi o ţară frontalieră cu Rusia, a respins orice amestec în opţiunea sa suverană de a adera eventual la NATO.
