O nouă rachetă balistică intercontinentală (ICBM) grea rusească de tip Sarmat – denumită în Occident ”Satan 2”, cu o rază de acţiune de 18.000 de kilometri şi care poate transporta până la 15 focoase nucleare – a explodat la un test eşuat în jurul lui 21 septembrie, pe poligonul de testare de la Pleseţk, în Arhanghelsk (nord-vest), la aproape 200 de kilometri de Marea Albă, relatează Le Figaro.
Acest test era urmărit îndeaproape de către Statele Unite, care au prepoziţionat în Alaska, ca de obicei în asemenea situaţii, două avioane de spionaj de tip RC-135S Cobra Ball, pregătite să se ducă ”să tragă cu coada ochiului” spre peninsula kamciatka, unde se află poligonul de tir al rachetelor intercontinentale teste – fără ogive nucelare – de către ruşi.
Zona testului era vizată de o serie de interdicţie de survol aerian (NOTAM).
Însă, de această dată, racheta nu a plecat.
Potrivit unor imagini satelitare de sâmbătă, observată de cercetători specializaţi în OSINT, rachete de tip Sarmat – care se află în fază de dezvoltare – a explodat şi a lăsat în urma sa un crater cu un diametru de 55 de metri la locul lansării.
Un incendiu de pădure era vizibil vineri în apropierea ”silozului” de lansare.
Având în vedere craterul de la locul lansării, ”testul s-a încheiat cu o explozie a unei rachete înainte de tir, posibil în timpul încărcării carburantului”, comentează pe X cercetătoarea specializată în probleme nucleare Héloïse Fayet de la IFRI.
”Sarmatul pare propulsat cu un material propulsoare foarte periculos, UDMH, toxică şi volatilă, care produce vapori infalamabili în aer. Este posibil astfel ca o scurgere de material propulsor în siloz să fi antrenat acest eveniment catastrofal”, estimează Étienne Marcuz.
Acest eşec nu rămâne fără consiceinţe asupra Rusiei, în contextul în care acest program de rachetă balistică intercontinentală (ICBM) grea este unul dintre cele mai imprtante în viitorul disuasiunii nucleare ruse.
Sarmat – o rachetă foarte mare, trasă din silozuri – ar urma să înlocuiască ”Satan 1”, care se află în serviciu din anii ’60 şi care urma să fie retrasă iniţial din serviciu în 2014 şi amânată în 2022, din cauza unor întârzieri repetate acumulate în program.
Un prim test a fost efectuat cu succes la 20 aprilie 2022, însă două teste ulterioare probabil că au eşuat – în februarie şi noiembrie 2023, scrie news.ro
