Razboiul hibrid amplu declansat de Rusia la adresa Occidentului trece la o noua componenta : inversarea realitatii, mistificarea adevarului, intoarcerea cu 180 de grade a tot ceea ce vad si percep oamenii. Aceasta retorica a minciunii se numea “propaganda sovietica” in vremea URSS. Entitate pe care Vladimir Putin o regreta si o doreste reinviata, cu tot ce avea ea. Dupa 2 invazii militare (2008 Georgia si 2014 Ucraina) si un rapt teritorial asupra Ucrainei (Peninsula Crimeea), Kremlinul lanseaza minciuna secolului : de fapt NATO este agresorul. Potrivit analistilor, asemenea mesaje opuse total realitatii fac parte din operatiunile de sabotaj informational menite sa justifice inca o invazie ruseasca in Ucraina.
Rusia constată că Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) “invadează treptat” Ucraina şi “nu mai poate accepta acest lucru”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, într-un interviu acordat duminică CNN şi citat luni de agenţia de presă rusă RIA Novosti.
“Constatăm o invadare treptată de către NATO a teritoriului Ucrainei, cu infrastructura sa, instructorii săi, rezerve de armament defensiv şi ofensiv, instruirea militarilor ucraineni şi altele asemenea”, a spus secretarul de presă al preşedintelui rus, comentând modul în care Rusia percepe situaţia actuală din jurul Ucrainei.
Peskov a subliniat că o asemenea evoluţie a evenimentelor a adus relaţiile dintre NATO şi Rusia la o “linie roşie”, la o situaţie pe care Moscova “nu o mai poate suporta”.
“Şi acesta a fost principalul motiv pentru care preşedintele Putin a spus: ‘Băieţi, pentru noi aceasta este o ameninţare reală’. Şi aceasta este o ameninţare reală la adresa stabilităţii şi securităţii din Europa şi a arhitecturii europene de securitate”, a adăugat Peskov.
Potrivit lui Peskov, în viziunea Rusiei “NATO este o organizaţie care a fost creată pentru confruntare, nu pentru apărare”. “Şi NATO nu este un porumbel al păcii, stabilităţii şi prosperităţii. Şi această armă de confruntare se apropia cu fiecare zi tot mai aproape de frontierele noastre”, a subliniat el.
Dmitri Peskov a invocat totodată informaţia conform căreia în timpul reunificării Germaniei, SUA au promis să nu extindă infrastructura NATO spre est, însă acest lucru nu a fost stipulat într-o formă juridic constrângătoare.
Joia trecută, ambasadorul rus la OSCE, Aleksander Lukaşevici, a afirmat că SUA i-au promis ultimului lider al Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov, că NATO nu se va extinde ”niciun centimetru” către Est, cu excepţia Germaniei reunificate care să rămână membră a Alianţei Nord-Atlantice. Potrivit diplomatului rus, această promisiune i-a fost făcută în 1990 lui Gorbaciov de secretarul de stat american James Baker şi reconfirmată ulterior tot de acesta ministrului de externe sovietic Eduard Şevarnadze.
Cu toate acestea, Pavel Palajcenko, traducătorul lui Gorbaciov, în prezent şef al Departamentului pentru relaţii internaţionale şi relaţii cu presa în cadrul Fundaţiei Gorbaciov, a declarat într-o intervenţie la postul televiziunii publice ruse Rossia-24, că zvonurile despre aşa-zisele “înţelegeri verbale” sau promisiuni pe care le-ar fi făcut SUA fostului lider sovietic Mihail Gorbaciov în timpul negocierilor de la sfârşitul anilor’ 80 ai secolului trecut că NATO nu se va extinde în Europa de Est “nu corespund realităţii”.
Rusia menţine suspansul de mai multe luni de când a concentrat zeci de mii de militari în apropierea frontierelor cu Ucraina, provocând temeri privind o nouă agresiune împotriva ţării vecine. Trei runde de discuţii diplomatice între Moscova şi Occident din această săptămână nu au făcut posibilă dezamorsarea stării de conflict, scrie Agerpres.
Estonia este gata să primească pe teritoriul său până la 5.000 de soldaţi ai Forţei Întrunite cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat (VJTF) a Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), a declarat luni secretarul permanent al Ministerului Apărării estonian, Kusti Salm, informează Radiodifuziunea publică estonă ERR.
“Vedem foarte clar că, în conformitate cu politica de descurajare, regiunea baltică trebuie întărită. Există planuri precise, cum să fie făcut acest lucru în caz de necesitate”, a spus oficialul estonian.
Totodată, Kusti Salm a declarat că, dacă NATO va decide să trimită pe flancul estic mai mulţi militari, aceştia ar putea fi amplasaţi într-o altă ţară. Din punct de vedere al eficienţei militare, ar fi înţelept ca unele unităţi să fie amplasate, de exemplu, în România, a adăugat acesta.
Kusti Salm a informat că în oraşul estonian Tapa există deja o zonă pentru primirea aliaţilor, unde pot fi depozitate tehnică, armament şi de unde acesta ar putea fi distribuit unităţilor.
El a dat asigurări că “nimeni nu va rămâne fără un acoperiş deasupra capului” şi că Estonia este gata să construiască noi cazărmi pentru aliaţi, dacă aceştia vor fi desfăşuraţi în republica baltică pe bază permanentă.
Secretarul Ministerului Apărării estonian a amintit că decizia de a trimite în Estonia un grup militar al NATO sub conducerea Regatului Unit a fost luată la sfârşitul lui 2016 şi că deja în aprilie 2017 aliaţii au ajuns în republică. “În acest răstimp s-a reuşit crearea de infrastructură. (…) Nu mă îndoiesc nicio secundă că vom putea repeta această performanţă dacă în viitorul apropiat va apărea o asemenea necesitate”, a spus el.
În timpul summitului NATO de la Varşovia, din 2016, s-a decis amplasarea de batalioane multinaţionale ale NATO în Letonia, Lituania, Estonia şi Polonia. Batalionul estonian se află sub comandamentul Regatului Unit, cel leton este condus de Canada, lituanian – de Germania, iar polonez – de SUA.
Grupul dislocat în Tapa numără în prezent peste 1000 de militari, scrie Agerpres.
Ministrul de externe german Annalena Baerbock începe luni un turneu diplomatic în Ucraina şi Rusia, pe fondul creşterii tensiunilor legate de securitatea în regiune, notează DPA.
Agenda discuţiilor de la Kiev va cuprinde consolidarea militară rusă la frontiera cu Ucraina, proiectul energetic controversat Nord Stream 2 şi solicitarea Kievului privind livrări de arme germane.
Şefa diplomaţiei germane urmează să aibă întrevederi, luni la Kiev, cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi cu ministrul de externe Dmitro Kuleba. Acesta din urmă a declarat publicaţiei Bild am Sonntag că Ucraina aşteaptă ca ”noul guvern german să adopte o atitudine clară şi fermă în faţa ameninţărilor şi încercărilor de intimidare ruse”.
Baerbock se va întâlni, de asemenea, cu reprezentanţi ai misiunii Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE).
Kievul, SUA şi Uniunea Europeană acuză Rusia că a desfăşurat aproape 100.000 de soldaţi la frontiera sa cu Ucraina în vederea unei potenţiale invadări a ţării vecine. Moscova neagă însă că ar avea o asemenea intenţie şi dă asigurări că vrea doar să se apere de poziţia ameninţătoare a NATO în apropierea graniţelor ruse.
Vizita Annalena Baerbock la Kiev are loc la 30 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre Germania şi Ucraina.
În cursul după-amiezii de luni, ministrul german va vizita monumentul ridicat în centrul Kievului în memoria persoanelor decedate în timpul revoluţiei proeuropene din 2014.
A doua zi, Annalena Baerbock va avea o întrevedere la Moscova cu omologul său rus Serghei Lavrov, scrie Agerpres.
Senatorul american Mitt Romney a susţinut că depinde de SUA şi de alte ţări occidentale să îl împiedice pe preşedintele rus Vladimir Putin să reconstruiască Uniunea Sovietică, relatează luni politico.eu.
”El (Putin) încearcă să restabilească ce a fost înainte. Acest lucru nu poate fi permis să se întâmple”, a declarat senatorul republican de Utah în cadrul emisiunii ‘Meet the Press’, difuzată de postul de televiziune NBC.
În ultimele săptămâni Vladimir Putin a plasat trupe suplimentare la frontiera cu Ucraina, agravând o criză începută în 2014 odată cu anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia şi continuată prin susţinerea separatiştilor proruşi din regiunea ucraineană Donbas.
Liderul rus a afirmat clar că încearcă să blocheze aderarea Ucrainei şi a altor foste republici sovietice la NATO.
Mihail Gorbaciov a dizolvat Uniunea Sovietică în 1991; Vladimir Putin, fost ofiţer KGB, se afla atunci în primele etape ale carierei sale politice.
”Putin încearcă să dezmembreze NATO – pentru a o slăbi. Avem nevoie de o NATO puternică, ţinând cont nu doar de Rusia, ci şi de ascensiunea Chinei”, a spus Romney.
El i-a transmis moderatorului emisiunii, Chuck Todd, că un lucru pe care Occidentul îl poate face este să blocheze proiectul Nord Stream 2, o conductă care urmează să transporte gaz din Rusia în Germania via Marea Baltică. ”Ar trebui să-i transmitem că Nord Stream 2 nu va funcţiona. El (Putin) nu va avea această avere dacă acţionează în vreun fel pentru a răsturna guvernul Ucrainei”, a subliniat senatorul Romney.
