Rusia a folosit cel puţin şapte tipuri de mine antipersonal – cu fragmentare şi cu efect de suflu – de când a invadat Ucraina, la 24 februarie, dezvăluie joi Observatorului Minelor (Landmine Monitor) în raportul din 2022, relatează AFP.
”Este prima oară când o ţară semnatară a Tratatului care interzice minele se confruntă cu folosirea unor mine pe teritorioul său de către alt stat”, subliniază într-o conferinţă de presă o membră a echipei de cercetare a Observatorului Minelor, Mary Wareham.
”Acesta este un recul major în domeniul minelor antipersonal”, deplânge această expertă, care este totodată membră a ONG-ului Human Rights Watch (HRW).
Folosirea de către Rusia – ţara care deţine cel mai mare stoc mondial de mine antipersonal, de 26,5 milioane de mine – a acestui tip de armament în Ucraina a fost condamnată în mod ferm de numeroase ţări.
MINE PRODUSE DE RUSIA
Potrivit autorilor raportului – care evaluează implementarea Convenţiei Interzicerii Minelor Antipersonal din 1997 (denumită şi Tratatul de la Ottawa), şase dintre tipurile de mină folosite de către forţele ruse în Ucraina sunt mine cu fragmentare – de tip MOB, MON-50, MON-100, OZM-72, POM-2/POM-2R şi POM-3.
Rusia foloseşte, de asemenea, mine cu efect de suflu, de tip PMN-4.
Toate aceste tipuri de mină au fost produse fie de către Rusia, fie de către fosta Uniune Sovietică, se arată în raport.
Numărul victimelor civile ale minelor şi altor fragmente explozive de război înregistrate în Ucraina în primele nouă luni ale lui 2022 – şi anume 227 – este aproape de cinci ori mai mare decât numărul victimelor înregistrat în 2021 – şi anume 58.
Mary Wareham subliniază că HRW a trimis Kievului o scrisoare, după ce Moscova a acuzat forţe ucrainene de folosirea de mine antipersonal.
”În august, am pus întrebări despre aceste acuzaţii şi am cerut răspunsuri”, declară ea, exprimându-şi speranţa ca Kievul să facă acest lucru la Adunarea Statelor Parte, prevăzută săptămâna viitoare la Geneva.
În total 164 de ţări sunt parte ale Tratatului de la Ottawa, iar un semnatar, Insulele Marshall, nu a ratificat încă documentul.
În urma unei reducerisemnificative a victimelor, după intrarea în vigoare a Tratatului, bilanţul a atins un nivel ”dramatic” de mare în ultimii şapte ani, se arată în raport.
Cel puţin 5.544 de persoane au fost rănite sau ucise în 2021.
Civilii reprezintă majoritatea victimelor înregistrate – iar jumătate sunt copii.
3,3 MILIOANE DE MINE ANTIPERSONAL ÎN UCRAINA
Anul trecut, Siria – care nu a semnat tratatul – a înregistrat cel mai mare bilanţ anual al victimelor (1.227), urmată de Afganistan (1.074), care este stat parte.
În raport – care vizează o perioadă începând de la mijlocul lui 2021 şi până în octombrie 2022 – se subliniază că, în afară de Rusia, junta din Myanmar – care nu este stat parte la Tratat – a recurs în ultimii ani la mine antipersonal împotriva rebeliunii.
Grupări armate nonstatale au folosit, de asemenea, mine antipersonal în cel puţin cinci ţări – Columbia, India, Myanmar, Republica Centrafricană şi Republica Democratică Congo – în perioada acoperită în raport.
Acţiuni de deminare în lume constituie altă provocare importantă, scrie news.ro
La fel ca în anii precedenţi, majoritatea operaţiunilor de deminare din 2021 a avut loc în Cambodgia şi Croaţia.
În total, 30 de state membre şi-au îndeplinit obligaţiile de deminare de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Otawa, în 1999.
Însă numai două dintre aceste 33 de state parte în care există în continuare mine par să fie în măsură să-şi respecte termele-limită ale deminării prevăzute în Tratat, şi anume Sri Lanka şi Zimbabwe.
Altă îngrijorare priveşte finanţarea tot mai redusă a asistenţei victimelor minelor antipersonal.
În acest raport se arată că în 2021 s-a înregistrat cel mai scăzut nivel de finanţare a acestui sector din 2018 încoace, în pofida unor nevoi tot mai mari şi numărului mare înregistrat în ultimii ani.
