Rusia recunoaşte marţi că a efectuat un tir de testare a unei rachete împotriva unuia dintre vechii săi sateliţi aflaţi pe orbită, şi confirmă astfel acuzaţii ale Statelor Unite, însă susţine că tirul nu a reprezentat vreun risc la adresa Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS), relatează AFP.
Washingtonul a anunţat că Moscova a efectuat luni un tir de pe Pământ asupra unuia dintre sateliţii ruseşti, într-un test de achetă care a generat un ”nor” de fragmente care pot reprezenta un pericol atât pentru staţia orbitală, cât şi pentru sateliţi.
Acest episod, în cazul în care se confirmă, pune în lumină riscurile unei militarizări a cosmosului.
”La 15 noiembrie, Ministerul rus al Apărării a efectuat cu succes un test, în urma căruia dispozitivul spaţial Ţelina-D (Cosmos 1408), aflat pe orbită din 1982 şi care era inactiv, a fost distrus”, a anunţat într-un comunicat armata rusă.
Rusia a deschis focul, în noaptea de luni spre marţi, de pe Pământ, împotriva unuia dintre sateliţii săi, în cadrul unui test de rachetă care a generat un ”nor” de fragmente care pot reprezenta un pericol atât pentru ISS, cât şi pentru alţi sateliţi.
După acest tir, cele şapte persoane de la bordul ISS au fost nevoite să se refugieze temporar în navete, pentru a se pregăti în vederea unei eventuale evacuări de urgenţă.
Potrivit unor postări pe Twitter, satelitul rus a fost distrus la o altitudine de 500 kilometri, deasupra ISS, care orbitează la 420 de kilometri altitudine, cu un sistem de apărare antiaeriană de tip A-235 “Nudol”, de la Pleseţk, scrie news.ro
Şeful Agenţiei spaţiale americane Bill Nelson s-a declarat luni ”scandalizat” de o acţiune ”destabilizatoare”.
Secretarul de Stat american Antony Blinken acuză faptul că acest câmp de fragmente urmează să afecteze activităţile spaţiale ”timp de decenii”. El a anunţat că Statele Unite urmează să ”acţioneze” împreună cu aliaţii săi pentru a răspunde ”acestui act iresponsabil”.
Pentagonul a declarat că urmează să acţioneze în vederea stabilirii traiectoriei fragmentelor, cu scopul de a preveni coliziuni.
MILITARIZAREA SPAŢIULUI
Acest incident a relansat temeri cu privire la o transformare a spaţiului într-un câmp de bătălie între marile puteri, avide să experimenteze noi tehnologii militare.
Tiruri de testare antisatelit au mai fost realizate până în prezent doare de către o mână de ţări – Statele Unite, China şi India -, în timp ce Moscova proclama sus şi tare că luptă împotriva oricărei încercări de militarizare a spaţiului.
Potrivit unui expert militar rus, Pavel Felgenhauer, contactat de AFP, Moscova nu a ascuns însă nicidată faptul că dispune de un sistem care poate atinge spaţiul de pe Terra. El citează sistemele de apărare de tip S-500 şi S-550, capabile, potrivit armatei ruse, să distrugă sateliţi.
”Rusia a spus întotdeauna că este împotriva desfăşurării de armament în spaţiu, însă nu că este împotriva folosirii unor arme în spaţiu”, nuanţează acest expert de la Novaia Gazeta, precizând că nu există o interdicţie ”oficială” în dreptul internaţional a acestui tip de uz de pe planetă.
Presupusul tir de luni a generat o cantitate de fragmente care ameninţă alte mii de sateliţi aflaţi pe orbită, pe care ţări contează în numeroase activităţi, de exemplu în comunicaţii sau localizare.
Distrugerea sateliţilor altor ţări sau ofensive din spaţiu pot fi atuuri militare strategice, însă dezvoltarea unor astfel de capacităţi riscă să antreneze o cursă a înarmării cu consecinţe imprevizibile.
Domeniul spaţial civil este unul dintre ultimele sectoare în care americanii şi ruşii, care se opun aprig în numeroase dosare internaţionale, antrenează o cooperare relativ liniştită.
Însă în ultimii ani au apărut tensiuni, consecinţe ale unor dinamici geopolitice, iar Rusia şi China au anunţat că vor să-şi aprofundeze colaborarea spaţială împotriva unei axe a puterilor occidentale.
