Liderii statelor din G7 s-au angajat duminică, în finalul summitului de la Cornwall, să continue programele masive de susţinere economică post-COVID “atât timp cât va fi necesar” şi să evite greşelile din trecut, când măsurile de stimulare au fost retrase prea devreme, relatează Reuters, citând comunicatul final al reuniunii.

“Vom continua sprijinul pentru economiile noastre cât timp va fi necesar, concentrându-ne în locul răspunsului la criză pe promovarea creşterii în viitor”, cu scopul de a crea locuri de muncă, de a investi în infrastructură, de a susţine inovaţia şi pe oameni. “Nu s-a întâmplat aşa la crizele globale anterioare şi suntem hotărâţi ca de această dată să fie altfel”, afirmă liderii G7 (Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie şi SUA).

Aceştia îşi exprimă totodată susţinerea pentru proiectul privind un impozit minim global, anunţat la reuniunea de săptămâna trecută a miniştrilor de finanţe din G7.

G7 cere pe de altă parte o anchetă aprofundată a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) asupra originilor COVID-19 în China, care să fie “transparentă” şi “desfăşurată de experţi”, a consemnat AFP.

La summitul lor din sud-vestul Angliei, liderii G7 au încercat sâmbătă să contracareze influența tot mai mare a Chinei, oferind țărilor în curs de dezvoltare un plan de infrastructură care ar rivaliza cu inițiativa președintelui chinez Xi Jinping de a construi șosele și căi ferate către Europa pe rute ale vechiului drum al mătăsii, scrie antena3.ro

Președintele american Joe Biden și alți lideri ai G7 speră că planul întitulat Build Back Better World (B3W) va oferi un parteneriat de infrastructură transparent care va mobiliza 40 de miliarde de dolari necesare țărilor în curs de dezvoltare până în 2035, a spus Casa Albă.

“Statele Unite mobilizează democraţiile lumii pentru a oferi rezultate cetăţenilor, pentru a face faţă celor mai mari provocări globale şi pentru a demonstra valorile noastre comune”

„Nu este vorba doar de ripostarea în fața Chinei, dar până acum nu am oferit o alternativă pozitivă care să reflecte valorile, standardele și modul nostru de a acționa”, a spus un înalt oficial din administrația Biden.

“Prin Planul B3W, G7 şi alţi parteneri similari se vor coordona pentru mobilizarea capitalului din sectorul privat în patru domenii centrale – clima, sănătatea şi securitatea medicală, tehnologia digitală, echitatea şi egalitatea de gen, prin stimularea investiţiilor în cadrul instituţiilor pentru dezvoltarea financiară.

B3W va fi global ca scop, din Amerca Latină în Caraibe, în Africa şi în zona Indo-Pacifică. Diverşi parteneri din cadrul G7 vor avea orientări geografice diferite, dar iniţiativa va acoperi în general ţări cu venituri mici şi medii din întreaga lume”, subliniază Casa Albă.

Inițiativa chineză pe de altă parte prevede construcția de drumuri prin Asia și Africa înspre Europa, iar de la lansarea ei în 2013 peste 100 de țări au semnat acorduri cu Beijingul în acest efort.

Competiția strategică cu China a fost una din temele majore ale summitului celor mai bogate șapte democrații ale lumii, care are loc în stațiunea engleză Carbis Bay.

Cu o zi mai devreme, liderii G7 au anunțat că vor dona anul acesta și anul viitor un miliard de doze de vaccin împotriva COVID-19 țărilor cu venituri medii și mici pentru a le ajuta să combată pandemia, jumătate din donație fiind asumată de Statele Unite.

Principiile de bază ale Planului B3W vor fi:

– o iniţiativă bazată pe valori, în mod transparent şi sustenabil din punct de vedere financiar, economic şi social;
– prin respectarea standardelor de bună guvernare, în domeniul mediului şi protejării climei, a standardelor sociale şi de transparenţă, prin respingerea corupţiei;
– prin respectarea obiectivelor stabilite în cadrul Acordului climatic Paris;
– prin mobilizarea de capital privat în scopul finanţării dezvoltării;
– prin intensificarea rolului finanţelor publice multilaterale, cu respectarea standardelor riguroase stabilite de băncile internaţionale de dezvoltare şi a instituţiilor financiare internaţionale.

Venire la putere a lui Joe Biden în Statele Unite a adus ‘un nou’ elan lucrărilor G7, a afirmat cancelarul german Angela Merkel duminică, în ultima zi a summitului din Cornwall, sudul Angliei, al celor mai industrializate şapte state (Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie şi Statele Unite), transmite AFP.

‘Alegerea lui Joe Biden ca preşedinte al Statelor Unite nu înseamnă că nu mai avem probleme în lume, ci că putem lucra cu un nou elan la rezolvarea lor’, a declarat presei cancelarul german, care a avut o relaţie dificilă cu predecesorul lui Biden la Casa Albă, Donald Trump, sceptic faţă de forumurile multilaterale cum este şi G7.

‘Şi găsesc că e foarte bine că am devenit mai concreţi la această reuniune a G7’, a adăugat şefa guvernului german, referindu-se la deciziile privind lupta contra pandemiei COVID-19 sau acţiunile de combatere a încălzirii climatice.

Angela Merkel s-a întâlnit în tete-a-tete cu preşedintele american la summit şi a fost invitată într-o vizită oficială la Casa Albă pe 15 iulie.

Dacă întâlnirea din Cornwall este primul summit G7 pentru Joe Biden ca preşedinte al SUA, ea este ultima în acest format pentru Angela Merkel, care va pleca din funcţie după alegerile federale de la sfârşitul lunii septembrie.

Întrebată de presă dacă a primit cadouri de la omologii săi, Angela Merkal a răspuns, zâmbind: ‘Am primit doar urări de bine, cadouri nu ‘.

Pe de altă parte, ea a menţionat că Germania a promis o ‘contribuţie substanţială’ la distribuţia de vaccinuri contra COVID-19 pentru ţările sărace, a transmis dpa.

‘Germania este responsabilă pentru 350 milioane de doze’, cea mai mare parte a contribuţiei urmând a fi distribuită prin mecansimul internaţional COVAX, la care Germania este al doilea cel mai mare donator.

Scopul este de a asigura accesul tuturor oamenilor la vaccin, a adăugat Merkel. G7 ‘a convenit că pandemia poate fi învinsă doar la scară globală. Calea de ieşire din pandemie este prin vaccinuri’, a subliniat ea.

Cancelarul a reiterat că grupul G7 intenţionează să distribuie un total de 2,3 miliarde de doze de vaccinuri până la finele lui 2022, scrie Agerpres.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a avut o dispută cu prim-ministrul britanic Boris Johnson cu privire la geografia post-Brexit a Regatului Unit în timpul discuţiei pe care au avut-o, cu ocazia summitului G7 din Cornwall, despre soluţionarea problemei fluxurilor comerciale în Irlanda de Nord, transmite duminică Reuters.

‘Preşedintele a spus că Toulouse şi Paris sunt parte a unei singure zone geografice şi că Irlanda de Nord se află pe o insulă’, a transmis Palatul Elysee după ce cotidianul britanic Telegraph a scris că Macron sugerase că Irlanda de Nord nu este parte a Regatului Unit.

‘Preşedintele vrea să sublinieze că situaţia este total diferită şi că nu este corect să se facă o astfel de comparaţie’, a menţionat comunicatul de la Elysee.

‘El i-a reamintit (lui Boris Johnson) că ieşirea Regatului Unit din UE a fost o decizie britanică şi că este necesar să se respecte cuvântul dat. Preşedintele a îndreptat apoi conversaţia din nou spre subiectele cheie ale G7’, a adăugat Palatul Elysee.

Preşedintele american Joe Biden a calificat duminică fenomenul încălzirii globale drept “problema existenţială cu care se confruntă omenirea” şi a promis că SUA îşi va asuma leadershipul în combaterea acestei ameninţări, relatează dpa.

“Am avut un preşedinte care a spus practic că (schimbările climatice) nu reprezintă o problemă”, a amintit Biden în remarci la finalul summitului G7 din Anglia, într-o aluzie la predecesorul său Donald Trump, care a retras Statele Unite din Acordul de la Paris privind clima.

La summitul din Cornwall, ţările din G7 (cele mai puternice economii – SUA, Marea Britanie, Canada, Japonia, Germania, Franţa şi Italia) s-au angajat să ia măsuri împotriva schimbărilor climatice, fără a evoca însă prea mulţi paşi concreţi, în special în ce priveşte renunţarea la cărbune.

Liderii G7 au convenit astfel să-şi majoreze contribuţiile pentru a-şi îndeplini promisiunile de a contribui cu 100 de miliarde de dolari pe an la eforturile de reducere a emisiilor de CO2 ale ţărilor sărace, dar numai două ţări au făcut promisiuni ferme de a dona bani mai mulţi, notează Reuters.

Comunicatul final al G7 reafirmă angajamentul statelor de a “mobiliza în comun 100 de miliarde de dolari pe an din surse publice şi private, până în 2025 inclusiv”, îndemnând totodată “alte state dezvoltate să se alăture acestui efort”.

După summit, Canada a afirmat că-şi va dubla angajamentul pentru climă, oferind 5,3 miliarde de dolari canadieni (4,4 miliarde dolari SUA) pe următorii cinci ani, şi de asemenea Germania a anunţat o creştere cu 2 miliarde de euro a contribuţiei sale, ce va ajunge astfel la 6 miliarde de euro pe an, cel târziu până în 2025.

Mai multe grupări ecologiste s-au arătat neimpresionate de angajamentele de la Cornwall, Catherine Pettengel, directoarea asociaţiei Climate Action Network, remarcând că G7 nu a reuşit să convină asupra unor măsuri concrete privind finanţarea combaterii schimbărilor climatice.

Ţările dezvoltate au convenit în 2009, în cadrul ONU, să contribuie împreună cu 100 de miliarde de dolari pe an, până în 2020, la acordarea de asistenţă în probleme legate de climă ţărilor sărace, dintre care multe se confruntă cu fenomene agravate de schimbările climatice, cum sunt furtunile sau seceta. Obiectivul nu a fost încă atins.

G7 a mai afirmat în comunicat că 2021 trebuie să fie un “moment de cotitură pentru planeta noastră” şi trebuie accelerate eforturile de reducere a emisiilor de gaz cu efect de seră şi de menţinere a nivelului încălzirii globale la plus 1,5 grade Celsius.

În fine, deşi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că liderii G7 au convenit să renunţe la cărbune, comunicatul a fost mai puţin clar în acest sens, evocând doar angajamentul liderilor de a “dezvolta rapid tehnologii şi politici care să accelereze în continuare tranziţia de la capacităţile de (generare energetică bazate pe) cărbune, în conformitate cu angajamentele noastre NDC (contribuţie determinată la nivel naţional) de reducere a emisiilor până în 2030 şi net zero”.

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here