Criza diplomatică fără precedent între SUA şi Franţa s-a făcut simţită luni pe culoarele Adunării Generale a ONU, chiar dacă preşedintele american Joe Biden părea să urmărească o calmare prin redeschiderea frontierelor cu Europa, comentează marţi France Presse într-o amplă sinteză preluata de Agerpres.
Preşedintele american a sosit luni la New York, decis să pună accentul pe lupta împotriva epidemiei de COVID-19 şi încălzirii globale sau pe confruntarea cu China, în raport cu care – potrivit consilierilor săi – el “nu crede în noţiunea unui Război rece”.
Dar mesajul său este umbrit de anunţul din 15 septembrie cu privire la un pact de securitate încheiat cu Australia şi Marea Britanie pentru a contracara China, supranumit AUKUS. Acest nou parteneriat a provocat o furtună transatlantică, pentru că s-a făcut în spatele francezilor, care au pierdut astfel un imens contract pentru submarine comandate de Canberra.
Ca un rezumat al priorităţilor diplomatice ale preşedintelui american, el are prevăzută pentru marţi – în marja reuniunii de la ONU – doar o întâlnire cu premierul australian Scott Morrison, înainte de a-l primi pe şeful guvernului britanic Boris Johnson la întoarcerea sa la Casa Albă.
Joe Biden este “nerăbdător” să discute “calea de urmat” într-o convorbire la telefon cu omologul său francez Emmanuel Macron, care a renunţat la vizita la New York, a declarat un înalt responsabil american, confirmând că liderul democrat a solicitat o astfel de discuţie.
“Înţelegem poziţia franceză” chiar dacă “nu o împărtăşim”, a adăugat acesta.
Secretarul de stat american, Antony Blinken, se va întâlni, la rândul său, în marja Adunării Generale a ONU, cu noul şef al diplomaţiei britanice, Liz Truss. Dar pentru moment nu s-a anunţat nicio întâlnire a lui Blinken cu omologul său francez, Jean-Yves Le Drian.
“Agenda va evolua”, s-a limitat să spună luni o responsabilă a Departamentului de Stat american, Erica Barks-Ruggles, asigurând că guvernul Biden consideră că este “foarte important să lucrăm împreună în multe probleme globale”.
Într-o încercare de a calma tensiunea la începutul unei săptămâni ce va fi marcată de multiple întâlniri la New York, Casa Albă a anunţat luni dimineaţă redeschiderea frontierelor SUA pentru călătorii vaccinaţi împotriva COVID-19 – o cerere recurentă a aliaţilor europeni.
Deşi decizia a fost luată pe baze sanitare, soluţia găsită a fost şi rezultatul diplomaţiei, a completat un înalt responsabil american, sugerând că momentul nu a fost lipsit de legătură cu criza transatlantică. Antony Blinken a abordat, de asemenea, această problemă, dragă francezilor, în cadrul unei întâlniri de vineri cu ambasadorul Franţei la Washington, Philippe Etienne.
Londra şi Washingtonul au încercat deja în weekend să-l împace pe aliatul francez, notează AFP.
“Dragostea noastră pentru Franţa este neclintită”, a declarat premierul britanic, Boris Johnson, în avionul care îl ducea la New York.
Dar aceste cuvinte “dulci” nu au fost de natură să calmeze iritarea şefului diplomaţiei franceze, care a calificat Londra “a cincea roată la căruţă”, potrivit AFP.
Parisul nu pare uşor de împăcat. Într-un gest inedit, guvernul francez şi-a rechemat ambasadorii din SUA şi Australia pentru consultări, denunţând “o lovitură de cuţit în spate”, o “minciună” şi o “ruptură majoră de încredere”.
Franţa a primit luni sprijinul preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi al şefului Consiliului European, Charles Michel.
Dacă Ursula von der Leyen a considerat “inacceptabil” modul în care a fost “tratată” Franţa, Charles Michel a denunţat “lipsa de loialitate” a SUA şi a pledat pentru consolidarea ‘capacităţii de acţiune’ a UE pe scena internaţională.
Acesta este un “şoc” pe scena mondială, a apreciat la rândul său şefa diplomaţiei belgiene, Sophie Wilmes, chemând Europa să fie “mai vocală” în relaţia sa transatlantică.
Miniştrii de externe ai statelor membre ale UE “şi-au exprimat în mod clar solidaritatea faţă de Franţa”, precum şi “sprijinul clar”, a declarat presei luni seara şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, care a condus discuţiile.
Parisul doreşte ca problema să cântărească în redefinirea în curs a conceptului strategic al NATO şi asupra unei forme de autonomie strategică cu care ar dori ca UE să se înzestreze
