În Hong Kong e judecată democrația, titreaza o analiza Washington Post.
Săptămâna trecută 47 de oameni – practic întreaga conducere a opoziției – au fost arestați și inculpați pentru „conspirație pentru a comite subversiune”, o infracțiune pasibilă de închisoare pe viață conform noii legi a securității naționale. Delictul lor: organizarea unui scrutin intern. După audieri-maraton pentru eliberarea lor pe cauțiune, în cursul cărora opt inculpați privați de somn și hrană au necesitat spitalizare, toți în afară de patru au rămas închiși până la proces, care ar putea dura ani.
Pentru a fi clar, nu a existat nimic ilegal legat de scrutinul intern desfășurat în iulie. Scopul lui era desemnarea candidaților pentru alegerile legislative locale, programate în septembrie pe baza sistemului limitat de democrație al Hong Kongului. Însă autoritățile, temându-se că opoziția va câștiga majoritatea, au anulat alegerile. Acum, tentativa opoziției de a-și mări forța prin câștigare de voturi este prezentată drept infracțiune.
Regimul chinez al lui Xi Jinping ia între timp măsuri pentru a se asigura că democrații din Hong Kong nu vor mai avea niciodată ocazia de a practica democrația. La o reuniune a Congresului Național Popular din Beijing autoritățile au introdus o lege care, conform unui demnitar, va închide „lacunele și deficiențele evidente” ce au permis în trecut ca personaje din opoziție să fie alese în legislativ și în alte organe. Pe viitor toți candidații vor fi filtrați de un comitet controlat de Beijing, care va interzice candidatura oricui e considerat „anti-China”.
Luate la un loc, întemnițarea conducerii opoziției și noua lege electorală vor lichida complet orice crâmpei de libertate politică prin care Hong Kong se diferenția anterior de China continentală – un sistem pe care Beijingul se angajase prin tratat să-l conserve măcar până în 2047 atunci când a preluat controlul asupra Hong Kongului de la Regatul Unit. Sistemul judecătoresc cândva independent este și el în curs de a fi compromis, după cum demonstrează audierile pentru eliberare pe cauțiune de săptămâna trecută. Între timp, editorul celui mai independent ziar din Hong Kong a fost și el întemnițat pe baza legii securității naționale, lucru ce va asigura auto-cenzura din partea restului presei.
Acum toate personalitățile mișcării pro-democrație din Hong Kong, de la Joshua Wong de 24 de ani până la Martin Lee de 82 de ani, se confruntă cu perspectiva unor ani grei de închisoare în cursul celei mai grave campanii de reprimare politică din China de după masacrul din Piața Tiananmen din 1989. Represiunea din Hong Kong a fost ceva mai graduală și mai puțin sângeroasă; de data aceasta nu s-au mai văzut tancuri pe străzi. Dar efectul a fost în mare cam același: zdrobirea unei mișcări care ar fi putut aduce schimbări democratice pașnice în China.
SUA, Regatul Unit și alte democrații au răspuns la evenimentele din Hong Kong prin condamnări și prin sancțiuni limitate. Mai util a fost gestul Regatului de a-și deschide porțile pentru refugiații din fosta sa colonie, al căror număr s-ar putea ridica la sute de mii. Administrația Biden a admis săptămâna trecută că reacția internațională la abuzurile regimului Xi din Hong Kong și împotriva musulmanilor din provincia Xinjiang a fost nesatisfăcătoare; Departamentul de Stat a afirmat că se ocupă cu „precipitarea unei acțiuni colective”. Va fi nevoie de creativitate diplomatică pentru a se reuși un răspuns internațional adecvat de robust pentru un regim care se consideră imun la presiune, scrie Washington Post
