Greşeala Ucrainei. Istoria arată că Rusia nu respectă nimic din ceea ce semnează

Rusia a minţit atunci când s-a angajat să respecte integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei în schimbul predării armelor sale nucleare, nu o lăsaţi să facă acest lucru din nou oferindu-i „garanţii de securitate”, avertizează politicianul ucrainean Iuri Kostenko.

Acum aproape 30 de ani, Ucraina a devenit a treia putere nucleară a lumii în urma dispariţiei Uniunii Sovietice. Însă Ucraina şi-a predat toate armele nucleare Rusiei în schimbul unui angajament privind menţinerea integrităţii sale teritoriale şi a suveranităţii. Înţelegerea a fost intermediată de puterile occidentale. Acum Iuri Kostenko, participant la acel acord ca ministru al Protecţiei Mediului, se teme că istoria se poate repeta.

Privind retrospectiv, Ucraina ar fi trebuit să-şi gestioneze singură dezarmare nucleară şi să reziste până când ar fi avut o protecţie mai fermă din partea aliaţilor săi occidentali, cum ar fi aderarea la NATO, în loc să facă un schimb de concesii pe termen scurt crezând că este la adăpost, comentează Kostento într-un interviu acordat pentru Politico, preluat de adevarul.ro

„Dezarmarea nucleară a Ucrainei a fost o greşeală teribilă”, crede el. Iuri Kostenko este convins că orice cedare în faţa pretenţiilor de securitate ale Rusiei ar fi o nouă eroare şi cere Occidentului să-şi sporească sprijinul pentru Ucraina, ameninţată în prezent de o invazie. „Ucraina este din nou centrul marilor jocuri politice”, apreciază el, opunându-se ideii ca Ucraina să rămână o ţară tampon între Rusia şi NATO. „Marea mea îngrijorare este că se va ajunge la o situaţie precum cea pe care am avut-o la începutul anilor ’90”, a declarat Kostenko pentru Politico.

Anexarea peninsulei Crimeea, războiul din Donbas, comasările de trupe la graniţa cu Ucraina… Toate acestea sunt elemente care trebuie să dea de gândit Occidentului în privinţa comportamentului Rusiei, insistă politicianul ucrainean.

„Istoria arată că Rusia nu respectă nimic din ceea ce semnează. Rusia nu îşi va opri niciodată eforturile din a restabili controlul asupra ţărilor fostului imperiu sovietic”, subliniază el. Rusia cere în special ca Ucraina să nu adere niciodată la NATO, o solicitare care contravine principiului suveranităţii şi care a fost respinsă de Statele Unite. Şi totuşi, cancelarul german Olaf Scholz a manifestat o oarecare toleranţă pe acest subiect.

În afară de comasarea de trupe la graniţa cu Ucraina, unde o invazie este catalogată drept iminentă, Rusia face paşi pentru a-şi instala arme nucleare în Belarus. Dictatorul de la Minsk, Aleksandr Lukaşenko, operează modificări în Constituţie pentru a permite acest lucru.

Într-o analiză publicată recent în cotidianul francez „Le Monde”, Sylvie Kauffmann avertizează că Belarusul devine noul focar de tensiuni din spatele crizei ruso-ucrainene. O bună cunoscătoare a Europe de Est, unde a fost ani de zile corespondenta „Le Monde”, Kauffmann îşi începe analiza trecând în revistă o serie de fapte istorice, cum a fost summitul CSCE de la Budapesta din 5 decembrie 1994.

În capitala Ungariei s-a semnat un document foarte important, şi anume „Memorandumul de la Budapesta”. Textul prevede ca Ucraina, Belarus şi Kazahstan, tinere republici independente pe atunci, să-şi transfere în Rusia armele nucleare rămase pe teritoriile lor după destrămarea Uniunii Sovietice şi să semneze totodată tratatul de neproliferare nucleară. Washingtonul considera un coşmar faptul că s-a trezit cu patru noi puteri nucleare odată du dispariţia URSS. În schimbul unor ajutoare economice şi a garantării integrităţii lor teritoriale, numărul de state post-sovietice nucleare a fost redus la unul singur: Rusia, reaminteşte Kauffman.

Însă, un sfert de secol mai târziu, Vladimir Putin a încălcat „Memorandumul” prin anexarea Crimeei. Ce se ştie mai puţin, avertizează Kauffmann, este că „Memorandumul de la Budapesta” este din nou pus în pericol prin decizia de înarmare nucleară a Belarusului. În 1994, Belarusul a adoptat o Constituţie în care se definea drept ţară „neutră şi non-nucleară”.

Belarusul a trimis vreo 80 de rachete SS-25 în Rusia, dar a destructurat doar unul dintre cele două situri de lansare – informaţie ieşită la lumină abia acum trei luni. Contestat în stradă şi sprijinit de Putin, Lukaşenko a fost nevoit să-şi salveze pielea dând curs procesului de integrare Rusia-Belarus atât de dorit de Kremlin. Acum Belarusul îşi modifică Constituţia în aşa fel încât să-i permită lui Putin, pe baza unei aşa-zise propuneri, să instaleze arme nucleare pe teritoriul său. În plus, Belarusul renunţă şi la calitatea de stat neutru.

Aceste elemente ar urma să fie validate printr-un referendum programat pe 27 februarie. Potrivit lui Sylvie Kauffman, asistăm practic la deschiderea unei „noi şi potenţiale periculoase breşe în aranjamentele făcute după încetarea Războiului Rece”.

#Rusia, #Ucraina, #razboi, #arme, #nuclear