O minima documentare inainte de a citi stirea de mai jos ne reaminteste ca retragerea din Afganistan s-a petrecut intr-o fireasca si deplina organizare pentru toate trupele NATO, in baza unui acord discutat si aprobat in Consiliul Nord Atlantic. Nici un militar aliat, american, francez sau roman nu a avut de suferit in timpul retragerii ordonate din iunie-iulie-august. Ministrul francez promoveaza o retorica bazata pe falsuri doar pentru a justifica extrem de sulfuroasa subminare a unitatii transatlantice de catre Franta. Cat despre episodul submarinelor, guvernul australian a spus inca din 2018 ca a existat un raport al unei comisii independente in care se preciza clar ca solutia franceza nu corespunde din punct de vedere militar si financiar cu ce s-a agreat initial si cu evolutiile amenintarilor din zona indo-pacifica.
Nu e prima oara cand Franta joaca rolul rebelului in NATO. A facut-o si in perioada De Gaulle, cand NATO si-a mutat Cartierul General din Paris si francezii s-au retras din toate structurile militare. Au revenit dupa decenii, cu coada intre picioare. Franta face azi un joc de falsa autonomie, ea dorindu-si de fapt o relatie cu Rusia si China, cu puternic substrat economic, dar cu un impact securitar si strategic devastator pentru pacea pe ambele maluri ale Atlanticului. Franta se joaca acum cu focul in jurul benzinariei cu o exuberanta inconstienta. Parisul bune in balanta o intreaga alianta de securitate si pace, care functioneaza la superlativ de 72 de ani, cu beneficiile comerciale dintr-un contract. Materialista abordare a conceptului de securitate..
Criza submarinelor arată că Uniunea Europeană “nu mai poate conta” pe SUA pentru a-i garanta protecţia, a declarat joi ministrul francez al economiei, Bruno Le Maire, invitându-i pe europeni “să deschidă ochii”, relatează AFP.
“Prima lecţie care trebuie trasă din acest episod este că Uniunea Europeană trebuie să-şi construiască independenţa strategică. Episodul afgan, episodul submarinelor arată că nu mai putem conta pe SUA pentru a ne garanta protecţia strategică”, a declarat el pentru France Info.
“SUA nu mai au decât o singură preocupare strategică, China, şi de a contracara creşterea în putere a Chinei”. Atât fostul preşedinte Donald Trump, cât şi cel actual Joe Biden “estimează că aliaţii lor trebuie să fie docili. Noi însă estimăm că ei trebuie să fie independenţi”, a spus Bruno Le Maire.
“Trebuie ca partenerii noştri europeni să deschidă ochii”, a adăugat el, criticând sprijinul acordat de Danemarca pentru SUA, contrar criticilor formulate de autorităţile europene după decizia australiană de a anula contractul încheiat între Naval Group francez în favoarea noului parteneriat cu SUA şi Regatul Unit.
“A gândi ca şefa guvernului danez că SUA vor continua să ne protejeze, să ne apere, orice s-ar întâmpla, este o eroare”. “Nu mai putem conta decât pe noi înşine”, a declarat Le Maire.
Premierul danez, Mette Frederksen, l-a apărat miercuri pe “foarte loialul” preşedinte american Joe Biden, indicând că nu înţelege “deloc” criticile franceze şi europene.
Aliată fidelă a SUA, alături de care a luptat în special în Irak şi în Afganistan, Danemarca îşi exprimă frecvent prioritatea acordată NATO mai degrabă decât Europei apărării, adică invers faţă de poziţia susţinută de preşedintele francez Emmanuel Macron, scrie Agerpres.
Emmanuel Macron şi Joe Biden au convenit în cadrul unui apel telefonic de miercuri că efectuarea de ”consultări deschise între aliaţi” ar fi ”permis evitarea” crizei submarinelor australiene, potrivit unui comunicat comun al Palatului Elysee şi al Casei Albe, relatează AFP.
“Consultări deschise între aliaţi asupra chestiunilor de interes strategic pentru Franţa şi partenerii europeni ar fi permis evitarea acestei situaţii. Preşedintele Biden şi-a exprimat angajamentul de durată pe această temă”, precizează comunicatul.
În consecinţă, cei doi şefi de stat, american şi francez, care se vor întâlni “în Europa la sfârşitul lunii octombrie”, “au decis să lanseze un proces de consultări aprofundate vizând instituirea unor condiţii care să garanteze încrederea şi să propună măsuri concrete pentru atingerea obiectivelor comune”.
În acest context de aplanare a tensiunilor, ambasadorul francez în SUA, Philippe Etienne, va reveni la Washington “săptămâna viitoare”, a decis Emmanuel Macron.
Parisul a anunţat vineri rechemarea ambasadorilor în SUA şi în Australia, o decizie fără precedent faţă de doi aliaţi istorici, după torpilarea unui mega-contract pentru submarine franceze încheiat cu Canberra.
În plus, Joe Biden a afimat că este “necesar ca apărarea europeană să fie mai puternică şi mai performantă” pentru a contribui la securitatea transatlantică şi a completa “rolul NATO”.
SUA “reafirmă că angajamentul Franţei şi al Uniunii Europene în regiunea indo-pacific are o importanţă strategică”, adaugă comunicatul publicat la şase zile de la declanşarea celei mai grave crize diplomatice între SUA şi Franţa de la dezacordul Parisului pentru războiul din Irak din 2003.
Si ministrul francez al apararii pare sa fie mai degraba de partea Chinei decat il logica aliata din NATO.
Atitudinea SUA în ceea ce priveşte programul de submarine este o nouă ilustrare a constatării pe care o facem de luni de zile: astăzi, dialogul politic este inexistent în sânul Alianţei Nord-Atlantice”, a declarat ea în cadrul unei sesiuni de întrebări în Senat, invocând de asemenea “retragerea precipitată din Afganistan, într-un mod neconcertat”.
Mai mulţi opozanţi politici ai preşedintelui Emmanuel Macron au cerut ieşirea din comandamentul integrat al NATO, o organizaţie pe care preşedintele francez a criticat-o dur afirmând că este în “moarte cerebrală”.
“Merită pentru asta să ieşim din NATO? Nu cred”, a adăugat ea.
Totuşi, “raţiunea de a fi a NATO nu este confruntarea cu China, este securitatea transatlantică” şi “revizuirea conceptului strategic al Alianţei” prevăzută să aibă loc cu prilejul unui viitor summit la Madrid “ne va permite să îl clarificăm şi să o facem în coerenţă cu busola strategică europeană pentru întărirea Europei apărării”.
“Să fii aliat nu înseamnă să fii ostatic intereselor altora”, a conchis ea.
Premierul australian a recunoscut miercuri seara că preşedintele francez Emmanuel Macron i-a făcut viaţa grea după ruperea contractului privind livrarea unor submarine franceze Australiei, dar Scott Morrison a spus că va avea “răbdare” în privinţa restabilirii relaţiilor cu Franţa, potrivit AFP.
Exprimându-se miercuri seara la Washington, Morrison a explicat că a încercat să-l contacteze pe (Emmanuel) Macron, dar că o discuţie “nu a avut încă loc”.
“Dar vom avea răbdare. Înţelegem dezamăgirea lor”, a afirmat Morrison, la o săptămână după ce Australia a rupt, fără avertisment, un contract privind cumpărarea a 12 submarine franceze cu propulsie convenţională în valoare de 90 de miliarde de dolari australieni (55 miliarde de euro).
În paralel, Australia a anunţat achiziţionarea a cel puţin opt submarine cu propulsie nucleară americane şi britanice, după luni de negocieri secrete, ceea ce a provocat indignarea Parisului, notează AFP.
În replică, Franţa a anulat o seară de gală la Washington destinată celebrării relaţiilor franco-americane şi şi-a rechemat ambasadorii din Washington şi Canberra, acuzând cele două ţări de “lovitură pe la spate”.
În timp ce preşedinţii american şi francez au încercat să aplaneze tensiunile în cadrul unei convorbiri telefonice de 30 de minute, calificată drept amicală de Joe Biden, nimic asemănător nu s-a întâmplat în legătură cu Morrison.
Franţa prevede să-şi retrimită ambasadorul la Washington săptămâna viitoare, dar nu a anunţat nicio dată pentru un gest similar în relaţia cu Canberra.
“Australia a decis să nu dea curs unui contract de apărare foarte important. Şi noi ştim că Franţa este dezamăgită de această decizie, ceea ce este de înţeles”, a declarat Morrison.
“Cred că va fi nevoie de mai mult timp pentru a rezolva aceste probleme decât cele care au fost rezolvate între Statele Unite şi Franţa”, a apreciat premierul australian, citat de Agerpres.
Uniunea Europeană şi SUA trebuie să lucreze pentru a ”consolida încrederea” în parteneriatul lor după criza franco-americană, a declarat miercuri şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, la începutul unei întrevederi cu omologul său american, Antony Blinken, relatează AFP.
“Putem consolida încrederea între noi”, a spus el, referindu-se la o “săptămână foarte agitată” până acum pe coridoarele Organizaţiei Naţiunilor Unite, a cărei Adunare Generală a început marţi. Antony Blinken a afirmat că cei doi parteneri lucrează deja mult împreună ”în întreaga lume, inclusiv bineînţeles pe tema Afganistanului, a regiunii Indo-Pacific şi a Europei”.
