Uniunea Europeană intenţionează în continuare ca, până la finele lunii mai, să ajungă la un acord cu privire la un embargo impus importurilor de petrol din Rusia, în pofida îngrijorărilor exprimate de unele state membre din Europa Centrală şi de Est, au declarat vineri pentru Reuters mai mulţi diplomaţi şi oficiali, care au respins varianta unor întârzieri sau revizuiri ale propunerilor.
Dependenţa Bulgariei, Cehiei, Ungariei şi Slovaciei de petrolul rusesc reprezintă principalul obstacol în calea unui acord pentru un embargo pe care Comisia Europeană, Executivul comunitar, l-a propus la începutul acestei luni ca răspuns la invadarea Ucrainei de către Rusia.
Cu toate acestea, diplomaţii şi oficialii consultaţi de Reuters s-au declarat optimişti că se va ajunge la un acord, chiar dacă preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avut dificultăţi în a-l convinge pe premierul ungar, Viktor Orban, cel mai vocal critic al planului de interzicere a petrolului rusesc.
“Vom avea un acord”, a declarat un înalt diplomat european, adăugând că există flexibilitate în perioada de tranziţie propusă precum şi investiţii pentru ţările care depind de petrolul rusesc şi vor trebui să găsească alte surse de aprovizionare.
Un al doilea diplomat a spus că este posibil să se ajungă la un acord chiar luni, când miniştrii de Externe ai ţărilor membre UE se întâlnesc la Bruxelles, după discuţiile tehnice care vor avea loc pe parcursul week-end-ului.
Al treilea diplomat citat de Reuters a arătat că există şanse pentru un acord în a doua jumătate a săptămânii următoare. “Acest lucru va fi decis la cel mai înalt nivel, între Budapesta şi Bruxelles. Sunt optimist”, a spus diplomatul.
În timp ce majoritatea statelor membre UE vor trebui să implementeze în totalitate un embargo cu privire la importurile de petrol din Rusia până la finele acestui an, Ungaria a obţinut o scutire până la finele lui 2024, la fel ca şi Slovacia şi Cehia până la mijlocul lui 2024.
Pentru a intra în vigoare, cel de-al şaselea pachet de sancţiuni propus de Comisia Europeană va trebui să fie aprobat de toate cele 27 de state membre, scrie Agerpres.
Rusia a redus livrările de gaze naturale către Germania, ca răspuns la sancţiunile impuse de statele europene Rusiei în urma invadării Ucrainei, ceea ce l-a făcut pe un ministru german să acuze Moscova că utilizează exporturile de energie ca o armă, informează Bloomberg.
O divizie germană a Gazprom PJSC, care a fost preluată de o autoritate publică din Germania, nu mai primeşte volumele de gaze contractate, a declarat joi ministrul german al Economiei, Robert Habeck. Acesta a minimalizat însă impactul reducerii livrărilor, precizând că cea mai mare economie a Europei primeşte gaze naturale din surse alternative şi poate face faţă perturbărilor.
Decizia Rusiei de a sancţiona Gazprom Germania GmbH arată că “energia este o armă”, a spus joi Robert Habeck într-un discurs în camera inferioară a Parlamentului german. “Energia poate fi utilizată puternic într-un conflict economic”, a adăugat Habeck.
Germania este cel mai mare cumpărător de gaze naturale ruseşti, care sunt responsabile pentru aproximativ 35% din necesarul Germaniei, în scădere faţă de mai mult de jumătate înaintea invadării Ucrainei.
Gazele naturale sunt o componentă crucială în mixul energetic al celei mai mari economii europene. Aproximativ 15% din energia electrică din Germania este produsă în centrale care funcţionează pe gaz, comparativ cu mai puţin de 9% în 2000, pe măsură ce ţara a renunţat la energia nucleară şi cărbune. În plus, gazele naturale sunt vitale pentru încălzirea locuinţelor şi diferite procese industriale în sectoarele chimie şi farmaceutică.
Moscova a interzis afacerile cu firma Gazprom Germania GmbH şi diferitele sale subsidiare care acum sunt sub controlul Autorităţii de reglementare în domeniul energiei din Germania. Printre aceste subsidiare se numără furnizorul de energie Wingas GmbH, o companie care se ocupă cu depozitarea de gaze în Europa, divizia de trading de la Londra a Gazprom şi EuRoPol Gaz, proprietarul secţiunii poloneze a gazoductului Yamal-Europe care face legătura între Rusia şi Germania.
“Situaţia de pe piaţa gazelor ne permite să compensăm pierderea gazelor din Rusia”, a spus Robert Habeck.
Luna trecută, Germania a preluat, temporar, controlul la Gazprom Germania pentru a-şi asigura aprovizionarea. Cea mai mare parte din companiile din cadrul grupului Gazprom au început să fie supuse la presiuni din partea clienţilor şi partenerilor de afaceri care au refuzat să mai facă afaceri cu ele după ce Rusia a invadat Ucraina.
“Monitorizăm cu atenţie situaţia. Ne-am pregătit pentru această situaţie şi atât eu cât şi Agenţia federală care gestionează infrastructura de reţea vă vom informa pe parcursul zilei”, le-a spus parlamentarilor germani ministrul Economiei, Robert Habeck.
Lukoil, al doilea mare producător rusesc de petrol, va cumpăra afacerile de retail şi lubrifianţi ale Shell din Rusia, au anunţat joi cele două companii, după ce grupul energetic britanic a continuat procesul de ieşire de pe piaţa rusă, în urma invadării Ucrainei, transmite Reuters.
Tranzacţia include 114 benzinării din centrul şi nord-vestul Rusiei şi fabrica de lubrifianţi Torzhok, a informat Shell într-un comunicat.
“Achiziţia afacerii de o calitate extrem de ridicată a Shell din Rusia se integrează foarte bine în strategia Lukoil de dezvoltare a canalelor sale de vânzări prioritare, inclusiv pe segmentul de retail, precum şi în domeniul lubrifianţi”, a afirmat Maxim Donde, vicepreşedinte Lukoil.
Cele două companii nu au dat publicităţii valoarea tranzacţiei, care trebuie aprobată de autorităţile ruse de reglementare.
“Conform acordului, peste 350 dintre angajaţii Shell Neft vor fi transferaţi către Lukoil”, a informat Shell.
Shell a înregistrat deprecieri de active de 3,9 miliarde de dolari după impozitare în urma suspendării operaţiunilor din Rusia.
Absenţa unui embargo asupra petrolului rusesc în viitorul pachet de sancţiuni al UE împotriva Moscovei ar constitui o ruptură a unităţii europene în susţinerea faţă de Kiev, a declarat vineri şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, relatează AFP.
“Dacă acest pachet este adoptat fără un embargo asupra petrolului, cred că preşedintele Putin va putea sărbători, pentru că va fi prima dată când unitatea Uniunii Europene va fi ruptă din cauza poziţiei unei singure ţări, Ungaria”, a spus Kuleba, invitat la o reuniune a şefilor diplomaţiilor din G7 de la Wangels, în nordul Germaniei.
Propunerea înaintată miercurea trecută de Bruxelles Celor 27 prevede o încetare a importurilor de ţiţei rusesc în termen de şase luni şi de produse rafinate, în special motorină, până la sfârşitul lui 2022.
Ţară dependentă de achiziţiile de hidrocarburi din Rusia, Ungariei i s-a propus o derogare, dar a considerat-o insuficientă.
Spunând că Bruxellesul a depăşit o “linie roşie”, premierul naţionalist Viktor Orban respinge astfel actuala variantă a sancţiunilor, care necesită unanimitatea celor 27 state din UE.
Kuleba a considerat argumentele economice invocate de Budapesta puţin convingătoare. “Vedem că există mai multe argumente politice decât economice în poziţia Ungariei”, a afirmat el.
Un veto al Ungariei care să împiedice instituirea embargoului “ar provoca multe pagube Uniunii Europene” şi ţările sale membre “trebuie să facă totul pentru a-l evita”, a mai spus el.
