Conflictul iraeliano-palestinian ține în continuare capul de afiș al presei internaționale. The Guardian relatează că un comandant de rang înalt al grupării militante Jihadul Islamic din Fâşia Gaza a fost ucis, luni, în urma unui raid aerian al Israelului. ”Uciderea lui Hussam Abu Harbeed, comandantul facţiunii armate a Jihadului Islamic pentru nordul Fâşiei Gaza, survine pe fondul unor lupte acerbe între Israel şi militanţii din enclavă, în special gruparea islamistă Hamas”.
La Libre Belgique remarcă faptul că, într-o recentă declarație făcută la Copenhaga, șeful diplomației americane a păstrat linia politicii americane față de Israel, exprimând sprijinul Washingtonului pentru ”dreptul Israelului de a se apăra” și subliniind că nu poate exista „nicio echivalenţă între un grup terorist care trage rachete orbeşte contra civililor şi o ţară care se apără în fața acestor atacuri”, scrie rador.ro După cum remarcă publicația belgiană, secretarul de stat american a exprimat totuși „îngrijorarea” Washingtonului în legătură cu protejarea media, fără a merge până acolo încât să condamne lovitura statului evreu. Cotidianul belgian LE SOIR amintește că sediile Associated Press şi Al-Jazeera din Gaza au fost distruse de forțele israeliene și notează că asociația Reporters Sans Frontières a sesizat Curtea Penală Internaţională. „De o săptămână, localurile a 23 de media locale şi internaţionale au fost distruse de lovituri aeriene israeliene ţintite”, arată RSF în sesizarea sa, subliniind că distrugerea totală şi intenţionată a echipamentelor presei ţine de crimă de război, în virtutea articolului 8 al așa-numitului Statut de la Roma”.
Sub titlul ”Cine poate opri ACUM războiul dintre Israel și Hamas?”, CORRIERE DELLA SERA publică o interesantă analiză privind viitorul negocierilor de pace. ”Istoria recentă ne arată că Națiunile Unite, în ciuda apelurilor secretarilor săi generali și a rezoluțiilor Consiliului de Securitate, nu a reușit să stopeze conflictele din zonă. Europa nu pare a avea vreo influență asupra vreuneia din părțile beligerante, iar Statele Unite fac declarații reținute și își limitează intervențiile. În mod surprinzător, Qatarul – care a luat locul Egiptului în soluționarea crizelor precedente – ar putea avea un rol decisiv. Qatarul este unica monarhie din Golf care a menținut relații cu Iranul șiit, o cale de dialog care ar putea duce la un acord de încetare a focului, deoarece ayatollahul susține Jihadul Islamic palestinian și este apropiat de Hamas” – se arată în analiza publicată de Corriere della Sera.
Consiliul de Securitate al ONU a ţinut marţi a patra reuniune de urgenţă cu privire la conflictul israeliano-palestinian în opt zile, fără o declaraţie comună, Statele Unite continuând să aprecieze că aceasta nu va ajuta la dezescaladare, potrivit diplomaţilor, notează AFP.
“Nu credem că o declaraţie publică în acest moment va contribui la dezescaladare”, a declarat în cursul acestei sesiuni cu uşile închise ambasadoarea americană la ONU, Linda Thomas-Greenfield, potrivit comentariilor sale raportate AFP de către un diplomat.
Potrivit altor surse diplomatice, cele trei ţări la originea reuniunii şi mobilizării ONU de peste o săptămână, China, Tunisia şi Norvegia, nu au împărtăşit în prealabil cu partenerii lor din Consiliu un proiect de nouă declaraţie care să fie adoptat pentru această nouă reuniune.
De la 10 mai, Statele Unite au refuzat deja trei proiecte de texte redactate de aceste trei ţări îndemnând la încetarea violenţelor.
Noua sesiune a durat mai puţin de o oră şi nu a beneficiat ca precedentele de o prezentare a ultimelor evenimente de către emisarul ONU în Orientul Mijlociu, Tor Wennesland, reţinut de un alt angajament.
“În ceea ce priveşte acţiunea viitoare a Consiliului de Securitate, trebuie să evaluăm dacă o anumită acţiune sau declaraţie va face să progreseze perspectivele de a pune capăt violenţei”, a reafirmat ambasadoarea americană. “Obiectivul nostru a fost şi va continua să fie un angajament diplomatic intensiv pentru a pune capăt acestei violenţe”, a mai spus Linda Thomas-Greenfield, respingând criticile adresate de partenerii săi din Consiliu cu privire la blocajul american şi lipsa de acţiune a instanţei însărcinate cu pacea în lume.
“Nu am tăcut şi nici voi. Am avut o reuniune publică pentru a discuta această situaţie”, duminică, a adăugat ea, citată de acelaşi diplomat.
Reprezentanta americană, cu rang de ministru, a declarat că, de la începutul crizei, administraţia democrată a avut “circa 60 de discuţii telefonice la nivel înalt ale unor responsabili americani, inclusiv preşedintele Joe Biden”.
Într-o declaraţie publicată după întâlnire, omoloaga sa irlandeză, Geraldine Byrne Nason, a deplâns că nici de această dată Consiliul de Securitate nu a putut să vorbească pe o singură voce.
“Conflictul s-a dezlănţuit, ceea ce are un impact umanitar extrem de devastator. Consiliul de Securitate nu a spus încă niciun singur cuvânt în mod public. Membrii Consiliului au o responsabilitate colectivă pentru pacea şi securitatea internaţională. A venit vremea pentru Consiliu să intervină, să rupă tăcerea şi să vorbească”, a subliniat ea în declaraţia sa.
