După aproape un an de război în Ucraina, agenţia France Presse prezintă câteva concluzii, idei care ar putea fi aplicabile în conflicte viitoare, deşi folosirea tancurilor din vremea Uniunii Sovietice şi a tranşeelor pot părea de domeniul trecutului.
Experţii cu care a discutat AFP reţin însă lecţii pentru orice război, din Orientul Mijlociu până în Taiwan.
Pe scurt, acestea ar fi necesitatea menţinerii unor stocuri importante de armament, mijloacele de înaltă tehnologie şi utilizarea inteligenţei artificiale (AI).
Identificarea ţintelor pe câmpul de luptă şi posibilitatea de a le lovi rapid este esenţială. Noutatea în acest domeniu este “sensor fusion” (fuziunea de senzori), care permite obţinerea unei imagini exacte a terenului prin combinarea mai multor surse, arată Stephen Biddle, expert în domeniul apărării la Universitatea Columbia.
În Ucraina, compania americană Palantir a livrat instrumente cu AI cu ajutorul cărora se pot procesa volume de date de ordinul gigabyte (gigaocteţi), ceea ce le permite comandanţilor ucraineni să afle în timp real mişcările trupelor ruse, poziţiile acestora şi ţintele potenţiale. Directorul firmei, Alex Karp, afirmă că aceste arme de tip nou le conferă utilizatorilor avantaje tactice vitale.
Tot în conflictul declanşat de Rusia se duce pentru prima oară un război al dronelor. Ambele părţi au în prezent aceleaşi capacităţi în privinţa acestor arme autonome, iar armatele din întreaga lume încearcă să se doteze cu astfel de echipamente.
Următorul pas va fi făcut de dronele autonome de generaţie nouă, programate să atace fără intervenţie umană. “Roboţii ucigaşi” deschid însă calea lipsei de control asupra militarilor sau liderilor politici, avertizează AFP.
Ucrainenii au deja drone americane Switchblade, care pot recunoaşte obiecte pentru a-şi selecta ţintele. Oficialităţi de la Kiev susţin că Ucraina încearcă să dezvolte şi propriile sale drone complet autonome.
Colectarea de date de pe internet – informaţii din surse deschise (în engleză, “open-source intelligence”, pentru care se foloseşte frecvent acronimul OSINT – n. red.) – a devenit de asemenea foarte importantă odată cu războiul din Ucraina. Oricine poate urmări grupuri de pe Telegram, poate găsi imagini din satelit, hărţi, grupuri de dialog online şi materiale video pe TikTok pentru a găsi informaţii utile, de la localizarea geografică a ţintelor până la culisele deciziilor politice.
Mulţi soldaţi ruşi au plătit cu viaţa folosirea telefoanelor mobile în Ucraina.
Candace Rondeaux de la centrul de studii New America reaminteşte că OSINT exista dinaintea războiului. “Nu ştiu dacă Statele Unite şi aliaţii lor le-au luat realmente în considerare (…) O parte din muncă este literalmente accesarea platformelor reţelelor sociale”, arată ea.
Având în vedere sumele investite în avioane “invizibile” sau în bombardiere, rolul relativ limitat al aviaţiei în Ucraina a surprins mulţi observatori. Explicaţia este apărarea antiaeriană, capacitatea de lansare a rachetelor sol-aer şi obţinerea în acest mod a controlului asupra spaţiului aerian.
Nicio noutate în această privinţă, consideră Biddle: “Este foarte greu de reuşit o ofensivă în faţa unei apărări bine pregătite”.
Ucraina a demonstrat că o ţară are nevoie de multe baterii antiaeriene. Aceasta este o problemă, având în vedere că un sistem Patriot din SUA costă peste un miliard de dolari.
Una din cele mai importante observaţii făcute în Ucraina este că stocurile de arme şi muniţii au un rol fundamental. Consumul a fost ridicat, de aceea rezervele şi reaprovizionarea sunt vitale. Ucrainenilor le lipsesc însă multe, de la muniţiile cele mai simple până la cele mai sofisticate, ceea ce explică eforturile aliaţilor de a acoperi cererea.
Beca Wasser, din cadrul grupului de reflecţie Center for a New American Security, menţionează o simulare recentă a unei invazii chineze în Taiwan: în acest caz, reaprovizionarea, în special cu rachete de înaltă precizie, ar reprezenta “o problemă colosală”. Ca şi în Ucraina, “nu putem presupune pur şi simplu că un conflict între Statele Unite şi China legat de Taiwan ar fi rapid”, apreciază ea.
Rondeaux consideră că SUA trebuie să îşi pună tehnologiile la dispoziţia aliaţilor şi să ajute ţările membre NATO să producă armament în mod coordonat.
Biddle observă şi eficienţa descentralizării comandamentului ucrainean, pe teren, în lupta cu ruşii. “Comandamentul rigid şi centralizat de tip rusesc este de multă vreme o idee proastă”. Însă multe state din NATO sunt încă foarte centralizate, iar situaţia este “greu de modificat”, spune expertul.
Wasser reaminteşte că modernizarea armatei ucrainene a început abia după umilinţa din 2014, când Rusia a ocupat rapid Crimeea. Armata taiwaneză ar trebui să înceapă chiar acum un proces similar, conchide ea.
Un alt element crucial este, potrivit lui Biddle, “motivaţia de a pleca la luptă”, aşa cum s-a putut vedea în Ucraina. În cazul unui atac din partea Chinei, “va fi foarte important dacă militarii taiwanezi sunt la fel de motivaţi ca ucrainenii”, scrie Agerpres.
