Rusia a avansat pretenţii maritime ilegitime în regiunea Arcticii, a declarat marţi secretarul de stat american Antony Blinken, reiterând apelurile de evitare a militarizării acestei regiuni, relatează agenţia Reuters.
Washingtonul a acuzat anterior Moscova că le solicită navelor străine să-i ceară permisiunea de trecere şi le impune prezenţa unor piloţi ruşi la bord, ameninţându-le cu folosirea forţei dacă nu se supun acestor condiţii.
”Am văzut că Rusia avansează pretenţii maritime ilegitime, în special regulile sale pentru navele străine care tranzitează Ruta Maritimă de Nord, care nu corespund dreptului internaţional”, a declarat Blinken la o conferinţă de presă în capitala Islandei, Reykjavik, unde a venit pentru a participa la reuniunea Consiliului Arcticii.
Rusia are planuri ambiţioase de construcţie a unor porturi de-a lungul aşa-numitei Rute Maritime Nord, care ar scurta distanţa pe mare dintre China şi Europa, şi de asemenea şi-a consolidat prezenţa militară în zona sa costieră din regiunea Arctică.
”Avem îngrijorări faţă de unele activităţi militare sporite în Arctica”, ceea ce sporeşte riscul unor ”accidente şi erori de calcul”, a mai spus Blinken, acuzând de asemenea Rusia că ”subminează obiectivul comun al unui viitor paşnic şi sustenabil pentru această regiune”.
În încercarea de a apăra libertatea de acces şi de navigaţie pe Ruta Maritimă de Nord, marina militară americană a efectuat anul trecut două serii de exerciţii navale împreună cu aliaţi europeni în Marea Barenţ, în apropierea Rusiei, pentru prima dată de la jumătatea anilor ’80.
Statele Unite au cerut Rusiei să transmită spre examinare Organizaţiei Maritime Internaţionale (IMO) normele sale privind tranzitarea acestei rute, ceea ce Moscova încă nu a făcut, a menţionat secretarul de stat american. ”Schema de reglementare aplicată de Rusia nu ţine cont, cum cere dreptul internaţional, de drepturile şi libertăţile privind navigaţia în apele internaţionale şi în zonele economice exclusive”, a explicat Blinken.
Arctica este zona de influenţă a Rusiei, a susţinut luni şeful diplomaţiei ruse, care a atenţionat Occidentul împotriva ambiţiilor sale în Marele Nord, cu câteva zile înainte de un important forum regional, informează AFP şi TASS.
“Este clar demult pentru toată lumea că acesta este teritoriul nostru, pământul nostru, noi suntem răspunzători pentru ca teritoriul nostru arctic să fie sigur. Şi tot ce face ţara noastră (în Arctica) este absolut legal şi legitim”, a declarat ministrul de externe rus Serghei Lavrov, denunţând în mod concret veleităţile ofensive ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) în Arctica.
Lavrov a subliniat că este vorba şi de teritoriu, şi de ape. “Însă atunci când NATO încearcă să motiveze ofensiva sa în Arctica, aceasta este, probabil, cumva altă situaţie. Aici noi avem întrebări către astfel de vecini ai noştri precum Norvegia, de exemplu, care încearcă în orice chip să fundamenteze venirea NATO în Arctica”, a adăugat şeful diplomaţiei ruse.
Potrivit lui Serghei Lavrov, Rusia va aborda această problemă la reuniunea Consiliului Arctic ce se va desfăşura la Reykjavik pe 20-21 mai.
Topirea gheţarilor provocată de schimbările climatice deschide progresiv calea pentru noi rute maritime în Arctica, surse de noi conflicte între marile puteri.
În timpul unui discurs luna trecută, Blinken a acuzat Rusia că “exploatează această schimbare în încercarea de a exercita un control asupra noului spaţiu”, în special prin modernizarea bazelor sale, şi a remarcat de asemenea prezenţa sporită a Chinei în zonă.
În ajunul summitului Consiliului Arcticii, preconizat pentru joi şi a cărui preşedinţie prin rotaţie urmează să fie preluată de Rusia, armata rusă a permis accesul unui grup media internaţionale la baza sa “Arctic Clover” (“Trifoiul Arctic”) din arhipelagul Franz-Joseph, relatează miercuri France Presse.
La 600 km de Polul Nord, pe un teritoriu de peste 14.000 mp, soldaţii ruşi au construit pe ruinele unei foste baze sovietice un complex capabil să funcţioneze autonom aproape un an şi jumătate, în formă de trifoi vopsit în culorile steagului rus: alb, albastru şi roşu.
Baza este dotată cu o staţie de epurare şi de încălzire a apei, o centrală electrică, dar şi o clinică, o sală de sport, un cinematograf, o saună şi o biserică. Toate sunt legate prin tuneluri încălzite care le permit celor 150 de militari să nu iasă în frigul polar decât în caz de necesitate.
“Putem compara acest complex cu o staţie spaţială, singura diferenţă fiind că el nu se află pe o orbită circumterestră, ci în deşertul arctic”, afirmă generalul Igor Ciurkin, şeful comandamentului pentru apărare antiaeriană din cadrul Flotei Nordului, în subordinea căreia se află baza.
Făcând faţă unor rafale de vânt puternic şi temperaturilor care coboară până la minus 42 de grade Celsius, baza cuprinde de asemenea un aeroport militar uriaş, de pe care au decolat în martie două avioane de vânătoare MiG-31, care au reuşit să atingă Polul Nord, revenind apoi în arhipelag.
Baza dispune de asemenea de un sistem de apărare de coastă dotat cu rachete Bastion, cu o rază de acţiune de 360 km, care şi-a demonstrat “fiabilitatea” în condiţiile meteorologice extreme din Arctica, potrivit comandantului Balabek Eminov.
În această regiune strategică, bogată în hidrocarburi şi menită să joace un rol în creştere în comerţul mondial datorită schimbărilor climatice şi topirii gheţii, interesele Kremlinului contravin celor ale altor ţări, între care şi SUA.
Pe fondul accentuării acestei rivalităţi, forţele armate ale Rusiei şi cele ale NATO şi-au înmulţit manevrele în regiune în ultimii ani.
Astfel, un avion de recunoaştere norvegian, care s-a apropiat marţi la 100 de km de bază, fără a încălca frontiera, a fost reperat de radare, un avion rusesc decolând pentru a-l “însoţi” câteva ore, afirmă ofiţerul Ivan Gluşcenko. “Inamicul nu va trece!”, exclamă el, pe fondul unui peisaj de un alb imaculat.
“Forţele armate americane şi cele ale NATO obişnuiesc de ceva vreme să efectueze cu regularitate manevre în Arctica. Nu am mai văzut asta de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial”, subliniază Aleksandr Moiseev, comandantul Flotei Nordului.
Exprimându-se de pe un crucişător nuclear în portul Severomorsk, oraş închis din Arctica, el a denunţat “acţiunile provocatoare” ale Washingtonului în regiune, zborurile bombardierelor sale strategice în apropierea frontierelor ruseşti şi prezenţa submarinelor sale în Marea Barenţ şi în largul coastelor Norvegiei, membră a NATO.
Rusia şi-a întărit puternic prezenţa militară în regiune în ultimii ani, baza “Arctic Clover” nefiind decât ultima verigă a acestei reţele. Moscova desfăşoară aici în special sisteme de apărare antiaeriană de ultima generaţie S-400.
Kremlinul speră să devină în zonă prima putere militară şi economică, profitând de avantajele financiare ale pasajului Nord-Est, rută maritimă între Europa şi Asia care se dezvoltă odată cu topirea gheţurilor.
