Analiza FSM. Modernizarea Forțelor Navale Române: O Problemă?

Modernizarea Forțelor Navale Române: O Problemă?–Analiza Forumul Securitatii Maritime

Modernizarea Forțelor Navale Române (FNR) reprezintă o provocare majoră pentru strategia de apărare națională, având în vedere importanța Mării Negre în actualul context geopolitic. Deși România și-a propus un plan ambițios de înzestrare a flotei, implementarea acestuia a fost întârziată sau blocată din diverse motive. Analiza cauzelor acestui eșec și identificarea perspectivelor viitoare sunt esențiale pentru înțelegerea vulnerabilităților și a potențialelor soluții.

Licitația pentru corvete și motivele nefinalizării contractului

Licitația pentru achiziția corvetelor multifuncționale destinate Forțelor Navale Române a fost organizată de Ministerul Apărării Naționale (MApN) și a fost câștigată în iulie 2019 de consorțiul francez Naval Group, în parteneriat cu Șantierul Naval Constanța. Contractul, în valoare de 1,2 miliarde de euro, prevedea construcția a patru corvete Gowind 2500 și modernizarea celor două fregate de tip T22R aflate deja în dotarea României.

Motivele nefinalizării contractului

În ciuda faptului că Naval Group a fost desemnat câștigător, contractul nu a fost niciodată semnat, iar în 2023 Guvernul României a anulat oficial licitația. Principalele motive ale eșecului au fost:

1. Dispute financiare și comerciale:
   • Diferențe de interpretare asupra prețului final și condițiilor de plată.
   • Prețul estimat inițial de 1,2 miliarde de euro a devenit insuficient din cauza creșterii costurilor cu materialele și echipamentele.
2. Întârzieri și refuzul semnării contractului:
   • Deși Naval Group a fost desemnat oficial câștigător, negocierile au trenat aproape patru ani, fără ca părțile să ajungă la un consens asupra clauzelor contractuale.
3. Probleme juridice și litigii:
   • În timpul procesului de licitație, au existat contestații din partea altor ofertanți, inclusiv Damen (Olanda) și Fincantieri (Italia).
   • Disputele juridice au contribuit la întârzierea procesului decizional.
4. Context geopolitic și strategia de apărare:
   • Din cauza războiului din Ucraina, România și-a reevaluat prioritățile strategice, concentrându-se pe sisteme de apărare terestră și aeriană, în detrimentul forțelor navale.
   • În loc să continue cu Naval Group, România a ales în iunie 2023 să participe la proiectul european de corvete de patrulare (European Patrol Corvette – EPC), un program derulat sub egida Agenției Europene de Apărare.

Situația actuală și perspective

În urma anulării licitației, România a decis să își reorienteze strategia navală, optând pentru:

• Achiziția a două nave de patrulare offshore (OPV) cu sisteme moderne, inclusiv rachete de ultimă generație, cu un cost estimat de 300 de milioane de euro.
• Alăturarea la programul European Patrol Corvette (EPC) pentru construirea a patru corvete noi.

3. Responsabilitatea Forțelor Navale Române

Responsabilitatea eșecului licitației corvetelor nu poate fi atribuită direct Forțelor Navale Române (FNR), deoarece acestea nu au fost organizatorul procedurii de achiziție și nu au avut competența directă în decizia finală privind contractul. Marina Română este beneficiarul unei astfel de achiziții, dar Ministerul Apărării Naționale (MApN), prin Direcția Generală pentru Armamente, a fost entitatea care a organizat licitația și a negociat contractul.

Factori care exonerează Forțele Navale Române de responsabilitate

1. FNR a identificat nevoia operațională, dar nu a gestionat achiziția:
   • Marina a stabilit necesitatea unei flote de corvete multifuncționale încă din anii 2000, dar nu a avut autoritatea de a finaliza contractul.
   • Decizia a fost luată la nivel guvernamental și ministerial, cu implicarea structurilor politico-administrative.
2. Deciziile privind bugetul și negocierile au fost în competența MApN și Guvernului:
   • Licitația a fost lansată în 2016, adjudecată în 2019, dar blocată de litigii și negocieri contractuale.
   • Creșterea costurilor și lipsa unui consens financiar au fost decise la nivel guvernamental, nu militar.
3. Contestațiile și problemele juridice au încetinit procesul:
   • Damen (Olanda) și Fincantieri (Italia) au contestat rezultatul licitației, provocând întârzieri administrative și juridice.
   • Factorii legali și birocratici au fost în afara controlului FNR.
4. Strategia de apărare și realocarea resurselor:
   • În urma războiului din Ucraina, prioritățile României s-au mutat spre sisteme de apărare terestră și aeriană, iar achiziția corvetelor a devenit mai puțin urgentă.
   • Deciziile de realocare bugetară au fost luate la nivel ministerial și guvernamental.

Cu toate acestea, FNR ar fi putut juca un rol mai activ în presiunea asupra decidenților politici pentru urgentarea soluțiilor alternative, precum modernizarea navelor existente.

4. Cauzele generale ale eșecului modernizării FNR

Dincolo de licitația corvetelor, modernizarea FNR a fost întârziată de mai mulți factori:

• Birocrație excesivă și lipsa continuității în decizii: Procedurile administrative greoaie și schimbările de strategie la nivel guvernamental au afectat progresul proiectelor.
• Deficiențe ale industriei navale interne: Deși România deține șantiere navale competitive, lipsa comenzilor ferme și a unui plan stabil de investiții a redus eficiența acestora.
• Concurența internațională și lipsa unui consens strategic: Parteneriatele internaționale au fost influențate de factori geopolitici, întârziind negocierile pentru contracte de înzestrare.

5. Modernizarea actuală a Forțelor Navale Române

În pofida acestor provocări, România a implementat unele măsuri alternative pentru îmbunătățirea capacităților navale:

• Achiziția a două nave de patrulare offshore (OPV), echipate cu sisteme moderne, inclusiv rachete antinavă și radare avansate.
• Alăturarea la programul European Patrol Corvette (EPC), coordonat de Agenția Europeană de Apărare, pentru construirea a patru corvete moderne.
• Modernizarea fregatelor Type 22R, prin echiparea acestora cu noi sisteme de luptă, armament și senzori.
• Dotarea cu sisteme de rachete de coastă Naval Strike Missile (NSM), pentru protecția litoralului și a zonelor maritime de interes strategic.
• Achiziția a două vânătoare de mine clasa Sandown, pentru creșterea capacității de luptă împotriva minelor maritime.
• Modernizarea elicopterelor IAR 330 Puma Naval, utilizate pentru misiuni de recunoaștere, căutare-salvare și luptă antisubmarin.

Aceste măsuri reprezintă o strategie alternativă pentru consolidarea securității maritime și asigurarea unui echilibru de forțe în regiunea Mării Negre.

• Concluzii

Modernizarea Forțelor Navale Române rămâne o problemă complexă, afectată de factori economici, juridici și strategici.Eșecul licitației corvetelor reprezintă un exemplu al dificultăților birocratice și juridice care pot afecta modernizarea forțelor armate. Cu toate acestea, noile achiziții și modernizările recente poate indica o schimbare de direcție, menită să asigure o flotă mai capabilă și adaptată la noile provocări geopolitice.

Note de subsol:

1. Ministerul Apărării Naționale, “Strategia de înzestrare a Forțelor Navale Române”, 2023.
2. Naval Group, “Raport anual privind contractele internaționale”, 2022.
3. Agenția Europeană de Apărare, “Programul European Patrol Corvette”, 2023.
4. Defense Romania, “Modernizarea flotei maritime a României”, 2024.
5. Revista “Defense Romania”, “Problemele licitației corvetelor pentru Marina Română”, 2023.

Bibliografie:

• Ministerul Apărării Naționale, “Strategia de înzestrare a Forțelor Navale Române”, București, 2023.
• Naval Group, “Raport anual privind contractele internaționale”, Paris, 2022.
• Agenția Europeană de Apărare, “European Patrol Corvette”, Bruxelles, 2023.
• Defense Romania, “Modernizarea flotei maritime a României”, 2024.
• Revista “Defense Romania”, “Problemele licitației corvetelor pentru Marina Română”, 2023.