Iranul a prezentat marţi 6 iunie ceea ce oficialii spun că este prima rachetă balistică hipersonică de producţie internă, a relatat agenţia oficială de presă IRNA, un anunţ care probabil va spori îngrijorările Occidentului cu privire la capacităţile militare ale Teheranului, relatează Reuters.
Rachetele hipersonice pot zbura de cel puţin cinci ori mai repede decât viteza sunetului şi pe o traiectorie complexă, ceea ce le face dificil de interceptat. Anul trecut, Republica Islamică a declarat că a construit o rachetă balistică hipersonică ce se poate manevra în şi în afara atmosferei.
Presa de stat iraniană a publicat imagini ale rachetei denumite Fattah, prezentată în cadrul unei ceremonii la care au participat preşedintele Ebrahim Rahisi şi comandanţi ai Gardienilor Revoluţiei, trupele de elită ale ţării.
“Racheta hipersonică Fattah, ghidată cu precizie, are o rază de acţiune de 1.400 km şi este capabilă să penetreze toate scuturile de apărare”, a declarat Amirali Hajizadeh, şeful forţei aerospaţiale a Gardienilor Revoluţiei, citat de presa de stat iraniană.
Televiziunea de stat a declarat că racheta Fattah a Iranului poate viza “sistemele antirachetă avansate ale inamicului şi reprezintă un mare salt generaţional în domeniul rachetelor”.
Viteza maximă a lui Fattah a atins nivelul Mach 14 (15.000 km/h), a adăugat aceasta.
“Poate ocoli cele mai avansate sisteme antibalistice ale Statelor Unite şi ale regimului sionist, inclusiv Iron Dome al Israelului”, susţine televiziunea de stat iraniană, in limbajul triumfalist propagandistic al republicii islamice.
În ciuda opoziţiei SUA şi a Europei, republica islamică a declarat că îşi va dezvolta în continuare programul de rachete defensive. Cu toate acestea, analiştii militari occidentali spun că Iranul îşi exagerează uneori capacităţile rachetelor.
Îngrijorările legate de rachetele balistice ale Iranului au contribuit la decizia preşedintelui american de atunci, Donald Trump, de a renunţa în 2018 la pactul nuclear încheiat de Teheran în 2015 cu şase mari puteri. Trump a reimpus sancţiunile americane asupra Iranului după ieşirea din acordul nuclear, ceea ce a determinat Teheranul să reia activităţile nucleare interzise anterior şi a reînviat temerile americane, europene şi israeliene că Iranul ar putea căuta să se înzestreze cu bomba atomică. Iranul a negat în mod constant orice astfel de ambiţie.
Discuţiile indirecte între Teheran şi administraţia preşedintelui american Joe Biden pentru salvarea acordului nuclear au intrat în impas din septembrie anul trecut.
Israelul, pe care Iranul refuză să îl recunoască, se opune eforturilor depuse de puterile mondiale pentru a revigora acordul nuclear cu Teheranul şi ameninţă de mult timp cu acţiuni militare în cazul în care diplomaţia eşuează, scrie news.ro.
