Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat luni Rusia cu privire la orice nouă ”acţiune agresivă” la frontiera cu Ucraina, unde în ultimele zile au fost observate mişcări ”importante şi neobişnuite” de trupe ruseşti, relatează AFP şi Reuters.
Subliniind că important acum este ca situaţia să nu degenereze, Stoltenberg i-a cerut Rusiei să dea dovadă de transparenţă cu privire la activităţile sale militare, să reducă tensiunile şi să prevină o escaladare.
“Trebuie să fim lucizi, trebuie să fim realişti cu privire la provocările cu care ne confruntăm. Şi ceea ce vedem astăzi este o consolidare importantă de capacităţi militare ruseşti”, a afirmat Secretarul General al Alianţei Nord-Atlantice într-o conferinţă de presă comună cu ministrul de externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, la Bruxelles.
El a spus că nu doreşte să speculeze în legătură cu intenţiile Rusiei, dar a remarcat: “Vedem o concentrare neobişnuită de trupe şi ştim că Rusia a fost dispusă să utilizeze aceste tipuri de capacităţi militare înainte pentru a desfăşura acţiuni agresive împotriva Ucrainei”.
Concentrarea de militari ruşi la frontieră – al căror număr Ucraina îl estima la 100.000 săptămâna trecută – este foarte periculoasă, a spus Jens Stoltenberg, deoarece reduce timpul de avertizare în cazul în care Rusia decide să “desfăşoare o acţiune militară agresiva împotriva Ucrainei”.
“Orice nouă provocare sau acţiune agresivă din partea Rusiei ar fi extrem de îngrijorătoare. Lansăm un apel Rusiei să manifeste transparenţă cu privire la activităţile sale militare”, a reiterat liderul NATO.
SUA, Uniunea Europeană şi Franţa şi-au exprimat deja zilele trecute îngrijorarea faţă de această desfăşurare de trupe ruseşti la frontiera cu Ucraina. Germania a lansat luni Moscovei un apel la “reţinere”.
“Trebuie să împiedicăm o escaladare militară”, a declarat la Berlin un purtător de cuvânt al Ministerului german de Externe, cerând Rusiei “să dea dovadă de reţinere” şi “să revină la masa negocierilor”.
“Ceea ce vedem în prezent de-a lungul frontierei nu este o consolidare pur militară, căci Rusia a masat deja capacităţi militare la graniţele noastre în primăvară şi nu le-au retras cu adevărat de atunci”, a afirmat ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba.
“Ceea ce vedem acum este o situaţie care se deteriorează şi în care Rusia demonstrează că poate activa rapid trupele şi echipamentele deja comasate şi că toate opţiunile, inclusiv militare, sunt pe masa liderilor ruşi”, a afirmat şeful diplomaţiei ucrainene la sediul NATO din Bruxelles.
Alianţa Nord-Atlantică “monitorizează îndeaproape” situaţia, a dat asigurări Jens Stoltenberg, care a reafirmat că aliaţii consideră drept “ilegală” anexarea Crimeei de către Rusia în 2014. Toate ţările membre NATO “condamnă cu o singură voce comportamentul Rusiei”, a adăugat el.
O sursă NATO invitată să descrie modul în care Rusia îşi desfăşoară forţele la frontiera cu Ucraina a declarat: “Echipamente mari precum tancuri, artilerie autopropulsată şi vehicule de luptă ale infanteriei sunt transferate noaptea pentru a evita ca pe reţelele de socializare să apară imagini elocvente, aşa cum s-a întâmplat în timpul comasării de capacităţi militare ruseşti în primăvară”, scrie Agerpres.
Şefii diplomaţiei americane şi franceze, Anthony Blinken şi Jean-Yves Le Drian, au discutat sâmbătă despre “îngrijorătoarea activitate militară rusă” în Ucraina, după desfăşurarea de trupe ruse la frontiera cu Ucraina, notează AFP.
Ei s-au bazat pe “rapoarte despre activităţi militare îngrijorătoare ale Rusiei în Ucraina şi în vecinătatea acesteia” şi au reiterat “angajamentul neclintit faţă de suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei”, potrivit unui comunicat al Departamentului de Stat American.
Occidentul nu trebuie să excludă posibilitatea unui atac al Rusiei împotriva Ucrainei în timp ce atenţia comunităţii internaţionale se concentrează asupra crizei migranţilor la frontiera cu Belarus sau posibilitatea stabilirii unei prezenţe militare permanente a Rusiei pe teritoriul belarus, a declarat luni ministrul lituanian de externe Gabrielius Landsbergis, citat de Reuters.
“Lucrurile pot merge într-o direcţie sau alta”, a afirmat Gabrielius Landsbergis în marginea unei reuniuni a miniştrilor de externe din UE.
“Nu exclud aceasta ca pe o posibilitate”, a spus el, adăugând că în calculul său se bazează mai degrabă pe analiza evenimentelor şi mişcările de trupe ruseşti decât pe date ale serviciilor de informaţii.
Şeful diplomaţiei lituaniene a spus că UE ar trebui să ia în considerare instituirea de sancţiuni împotriva aeroportului din Minsk şi nu împotriva companiilor aeriene internaţionale acuzate că transportă migranţi la Minsk şi la frontiera cu Polonia.
Uniunea Europeană va ‘înăspri sancţiunile’ faţă de Belarus, acuzat că organizează un aflux de migranţi la frontiera cu Polonia pentru a face presiuni asupra UE, a anunţat luni şeful diplomaţiei germane, Heiko Maas, înaintea unei reuniuni la Bruxelles, transmite AFP.
Preşedintele belarus Aleksandr ‘Lukaşenko pretinde ca noi să desfiinţăm toate sancţiunile. Vom da răspunsul nostru astăzi: vom înăspri şi mai mult sancţiunile’, a declarat Maas, la sosirea la reuniunea miniştrilor de externe din statele UE.
El a vorbit despre ‘mai multă severitate’ faţă de persoanele implicate în traficul de migranţi, şi a adăugat că ‘sancţiuni economice severe sunt inevitabile’.
‘Vom continua pe această cale a severităţii pentru că nu există alternativă rezonabilă’, a subliniat ministrul german.
Luni, şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell a afirmat că, ‘în ce priveşte afluxul de migranţi, lucrurile revin sub control’. Borrell a discutat duminică cu ministrul belarus de externe, Vladimir Makei, acesta fiind primul contact la nivel înalt între UE şi Minsk de la debutul crizei actuale.
‘Astăzi vom aproba un nou pachet de sancţiuni împotriva belaruşilor responsabili de ceea ce se întâmplă. Şi vom lărgi cadrul acestor sancţiuni pentru a le aplica şi altor oameni, companii aeriene, agenţii de voiaj şi tuturor celor care sunt implicaţi în transportul ilegal de migranţi la frontierele noastre’, a precizat Borrell.
Occidentalii acuză regimul lui Lukaşenko de orchestrarea crizei prin încurajarea migranţilor să vină în Belarus, aducându-i apoi la frontiera cu UE.
Lukaşenko, aflat la putere de aproape trei decenii şi care a exercitat o reprimare sângeroasă a opozanţilor săi, neagă acuzaţiile şi face responsabil Occidentul.
Poliţia de frontieră poloneză a acuzat duminică forţele de securitate din Belarus că le-ar da instrucţiuni şi echipamente migranţilor blocaţi în zonă pentru luarea cu asalt a frontierei dintre cele două ţări, relatează luni dpa.
Se pare că multe corturi au fost demontate din tabăra improvizată pe teritoriul belarus chiar din faţa punctului de trecere a frontierei cu Polonia de la Kuznica.
“Străinii primesc instrucţiuni, echipamente şi gaze lacrimogene din partea responsabililor belaruşi”, a indicat într-un tweet Poliţia de frontieră poloneză.
Potrivit Ministerul Apărării polonez, unii migranţi au adunat crengi din pădure, iar mulţi reprezentanţi ai presei oficiale din Belarus se află la faţa locului.
Poliţia poloneză a folosit portavoci pentru a transmite mesaje în limba engleză prin care a avertizat mulţimea că va recurge la violenţă dacă migranţii nu respectă instrucţiunile.
Aceste informaţii nu au putut fi verificate din surse independente, întrucât presa şi angajaţii umanitari nu au acces în respectiva zonă încă de când Polonia a declarat stare de urgenţă de-a lungul graniţei sale în urmă cu mai multe săptămâni. Restricţii similare sunt în vigoare şi de partea belarusă.
De mai multe zile, mii de migranţi din terţe ţări sunt blocaţi în tabere improvizate în pădure la frontiera cu Polonia în timp ce temperaturile se apropie de pragul îngheţului.
Mulţimi de migranţi s-au adunat şi la graniţele cu Lituania şi Letonia, în căutarea unei căi de intrare pe teritoriul Uniunii Europene.
Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a fost acuzat de orchestrarea crizei migranţilor la frontiera de est a UE ca represalii la sancţiunile impuse de Bruxelles regimului său. El ar fi autorizat persoane din zone de criză să vină la Minsk cu avionul pentru ca apoi să-i redirecţioneze către ţările membre ale UE de la frontiera cu Belarus.
Canale afiliate opoziţiei belaruse de pe aplicaţia de mesagerie criptată Telegram au publicat duminică după-amiază înregistrări video care arată ceea ce par să fie grupuri mari de migranţi care se apropie de graniţa poloneză. “Sunt din ce în ce mai mulţi migranţi”, potrivit canalului Nexta.
Sâmbătă seara, un grup de aproximativ 50 de migranţi a reuşit să străpungă o barieră de lângă localitatea poloneză Dubicze Cerkiewne, dar poliţia poloneză a anunţat ulterior că au fost reţinuţi după câteva ore, fiind redirecţionaţi direct spre graniţa belarusă.
Există voci critice care susţin că respingerea imediată a solicitanţilor de azil contravine dreptului internaţional, notează dpa.
Dar pe fondul legii privind starea de urgenţă instituită în prezent în zona de frontieră, Polonia afirmă că orice persoană care intră ilegal în ţară trebuie să-i părăsească teritoriul. În virtutea acestei legi, Varşovia a restrâns drepturile civile şi a interzis manifestaţiile în zonă.
O tentativă distinctă de trecere a frontierei în dreptul localităţii Kolonia Klukowicze a eşuat, au anunţat autorităţile poloneze. Un ofiţer polonez a fost rănit când migranţii au început să arunce cu pietre înspre vameşii polonezi.
Mulţi migranţi dorm sub cerul liber, unii dintre ei amenajându-şi adăposturi rudimentare în pădure.
Un sirian de 20 de ani este cea mai recentă victimă din rândul migranţilor blocaţi la graniţa dintre Belarus şi Polonia, cadavrul său fiind descoperit sâmbătă.
Polonia, Lituania şi Letonia iau în considerare posibilitatea de a cere convocarea unei reuniuni NATO pentru a răspunde acestei crize, a anunţat duminică premierul polonez Mateusz Morawiecki.
Între timp, Letonia a început în weekend un exerciţiu militar neprogramat la frontiera sa de sud-est cu Belarus. Circa 3.000 de soldaţi din forţele armate regulate şi voluntari urmează să participe la aceste aplicaţii, a declarat duminică ministrul leton al apărării Artis Pabriks la televiziunea publică.
Manevrele, preconizate să se desfăşoară până în data de 12 decembrie, au ca scop să promoveze colaborarea pe scară largă între diferite unităţi militare şi structuri de comandă, precum şi logistica şi mobilitatea, potrivit unei purtătoare de cuvânt a Ministerului Apărării de la Riga.
Statele membre ale Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), între care Rusia şi Belarus, au fost informate despre aceste exerciţii, a declarat ea agenţiei de presă letone LETA.
Mulţi dintre migranţi speră să ajungă în Germania şi au circulat zvonuri potrivit cărora, începând de luni, vor exista autobuze care să-i transporte la graniţa cu Germania, notează dpa.
Ministerul de Externe german a dezminţit zvonurile, avertizând pe Twitter: “Cine răspândeşte aceste minciuni pune oamenii în mare pericol”, conform agenţiei de presă citate, scrie Agerpres.
