Ministrul de externe al României, Bogdan Aurescu (București, 1973), care se va afla în vizită la Madrid, este de părere că atenția sporită acordată de SUA și Europa zonei Indo-Pacificului va oferi mai multă soliditate cooperării transatlantice în toate domeniile, inclusiv la Marea Neagră, unde China este tot mai prezentă.

Aurescu a acordat un interviu cotidianului spaniol El Mundo

În ce fel a sporit amenințarea rusească la adresa României odată cu militarizarea Crimeii?

Odată cu anexarea ilegitimă și ilegală a Crimeii în 2014 de către Rusia s-a produs o deteriorare majoră a situației de securitate în regiunile Mării Negre și euroatlantică. Ulterior, desfășurarea capacităților militare rusești (terestre, navale și aeriene) în peninsulă și în Marea Neagră au afectat și mai mult securitatea din regiune. Să nu uităm că Marea Neagră a fost și este în continuare utilizată de Rusia pentru a-și proiecta forța către Mediterana. În consecință, NATO a răspuns progresiv și coerent, iar la Summitul de la Varșovia din 2016 s-a decis crearea unei prezențe avansate pe Flancul Estic al Alianței. Este vorba de o situație complet diferită față de cea de dinainte de 2014, pe care România nu o abordează singură, ci în calitate de membru al unei Alianțe puternice și solide, cea mai puternică alianță politico-militară de apărare colectivă din istorie.

Ar trebui ca UE să mizeze pe o abordare descurajatoare și defensivă față de Rusia înainte de a miza pe dialog?

Din punctul de vedere al României, cele cinci principii directoare ale UE privind Rusia, adoptate în 2016, trebuie să rămână baza abordării europene. Sprijinim deschiderea manifestată de UE față de o colaborare selectivă, adică dialog cu Rusia în domenii de interes pentru UE, precum mediul înconjurător, sănătatea, anumite subiecte de politică externă și chestiuni multilaterale precum Acordul nuclear cu Iranul. Cuvintele-cheie ale acestei abordări trebuie să fie obiective clare, interese comune, transparență (la nivelul UE), unitate și comunicare strategică. Pe de altă parte, trebuie să menținem regimul de sancțiuni aplicate Rusiei pentru cazurile de încălcare a dreptului internațional legate de ocuparea ilegală a Crimeii și de activitățile desfășurate în estul Ucrainei. România reiterează cu fermitate necesitatea menținerii unității și coerenței UE în relația cu Moscova. Este imperativ să ne apărăm valorile, principiile și interesele fundamentale. Toate acestea trebuie însoțite de o strategie de luptă împotriva dezinformării.

Există perspectiva ca NATO să răspundă nivelului de așteptări prezentat lui Joe Biden de către membrii flancului estic și să își sporească prezența militară în regiune?

Cei nouă aliați de pe Flancul Estic al NATO au continuat activ să-și exprime preocupările legate de această regiune, în care expertiza nu le poate fi pusă la îndoială, și să identifice soluții care să întărească securitatea transatlantică în ansamblul său. Am explicat aceste aspecte la nivelul NATO, iar din dezbateri au rezultat decizii politice semnificative. Acest efort trebuie să continue, întrucât amenințarea nu s-a estompat, dimpotrivă chiar, dacă ne gândim la ceea ce s-a întâmplat în aprilie la frontiera de est a Ucrainei și în Crimeea ocupată. Viitorul Concept Strategic al NATO va trebui să ia în considerare aceste realități din regiune, având în vedere că amenințările din Vecinătatea Estică sunt constante și reprezintă o componentă importantă a modului în care Moscova își proiectează forța în Marea Mediterană și în Marea Baltică.

Se tem statele din grupul estic că SUA ar putea să pună pe primul loc eforturile militare împotriva Chinei din zona Indo-Pacificului, iar chestiunea Mării Negre să treacă în plan secund?

Consider că această percepție, care încearcă să acrediteze în mod fals o concurență  între Aliați, este doar în avantajul celor care vor să aducă atingere unității din cadrul NATO. De aceea trebuie să fim foarte vigilenți. Există diferite tipuri de amenințări: vizibile, difuze sau nesesizabile, care au origini diferite și care trebuie abordate simultan și eficace. În acest an a fost subliniată în mod ferm, înainte, în timpul și după Summitul NATO din luna iunie 2021, reafirmarea angajamentului SUA pentru art. 5, care este ”rock solid and unshakable”  (”ferm și de neclintit“). Acestea sunt exact cuvintele pe care le-a folosit Președintele Biden, care a afirmat că parteneriatul transatlantic nu este doar o legătură între cele două maluri ale Atlanticului, ci cuprinde toată Europa până la Marea Baltică și Marea Neagră inclusiv. Acest angajament a fost menționat, la fel de ferm și de direct, de către Președintele Biden și în cadrul Summitului Formatului B9, găzduit cu succes de Președintele României, domnul Klaus Iohannis, în luna mai 2021. Administrația SUA își concentrează acțiunile de politică externă în alianțe cu parteneri like-minded, iar Europa și UE joacă un rol central în acest sens. China și impactul acțiunilor sale în zona Indo-Pacificului, printre altele, sunt și vor fi o temă prioritară pentru România, SUA și partenerii noștri. Considerăm că atenția în creștere a SUA și a Europei față de zona Indo-Pacificului va aduce mai multă consistență și soliditate cooperării transatlantice în toate sectoarele, inclusiv cele tradiționale, precum Marea Neagră, unde China este tot mai prezentă. În plus, lansarea recentă a parteneriatului AUKUS nu trebuie să descurajeze UE, ci dimpotrivă, să o motiveze să se transforme într-un actor relevant în zona Indo-Pacificului. Și în niciun caz nu ar trebui să fie un motiv care să slăbească relația transatlantică.

În ceea ce privește AUKUS, unde se plasează Europa după formarea acestei alianțe a blocului anglo-saxon? Credeți că îi slăbește rolul de putere?

Vorbim de mult timp despre necesitatea ca actorii care împărtășesc același sistem de valori să se angajeze mai ferm în combaterea amenințărilor, precum și pentru menținerea și promovarea acestor valori. Trebuie să profităm de relațiile speciale pe care le avem în calitate de state sau alianțe. Parteneriatul strategic AUKUS este o inițiativă care, dincolo de componenta sa comercială, cu elementele sale controversate sau iritante, are ca scop menținerea păcii și stabilității, precum și o ordine mondială bazată pe norme în zona Indo-Pacificului. Este vorba, cel puțin la o primă analiză, de obiective comune cu Strategia UE pentru Cooperare în Regiunea Indo-Pacificului, lansată în același timp cu AUKUS. Din punctul de vedere al României, această convergență ar putea aduce în viitor perspectiva unei mai mari coordonări între UE și SUA, alături de partenerii din zona Indo-Pacificului, în ceea ce privește atingerea obiectivelor noastre comune. În general, rolul Europei nu  se reduce, ci chiar se consolidează prin coordonarea cu SUA, Australia, UK și alți parteneri.

La reuniunea informală din 21 septembrie a miniștrilor afacerilor externe europeni de la New York, în marja AGONU, am subliniat tocmai importanța concentrării prioritare a eforturilor UE asupra implementării acestei Strategii, cu accent pe identificarea oportunităților capabile să contribuie la consolidarea rolului global al UE, alături de partenerii din această regiune cheie. În acest context, am arătat necesitatea dezbaterilor deschise între partenerii europeni privind toate aspectele care pot da naștere unor divergențe sau tensiuni. Trebuie să evităm diviziunile în relația transatlantică și să garantăm corecta aplicare a Strategiei UE pentru zona Indo-Pacificului, care necesită, de asemenea, cooperarea cu SUA și partenerii regionali. Cred că Strategia UE și cea a partenerilor noștri transatlantici pot fi complementare, într-o regiune în care ascensiunea Chinei este un fapt real. Orice dezvoltare a profilului UE în domeniul securității și apărării trebuie să fie realizată în deplină complementaritate cu NATO.

Cum credeți că poate fi consolidat NATO și care ar trebui să fie temele-cheie la Summitul de anul viitor de la Madrid?

Cred că trebuie să demonstrăm în continuare că NATO este o alianță relevantă, care de la crearea sa se adaptează încontinuu la provocările de securitate de pe plan internațional. În acest an s-a încheiat un amplu proces de reflecție, cu obiectivul de a determina următorii pași pentru a consolida Alianța. Împreună cu celelalte state membre, am definit o serie de priorități cu scopul de a adapta și consolida Alianța pentru următorii 30 de ani, în cadrul conceptului NATO 2030. Am fost primul ministru de externe aliat care a menționat necesitatea actualizării Conceptului Strategic al NATO, încă la ministeriala NATO de la finalul anului 2019. Prioritățile noastre în negocierile privind noul Concept Strategic încearcă, printre altele, să continue consolidarea posturii de descurajare și de apărare a Alianței, în special pe Flancul Estic, extinderea parteneriatelor, dezvoltarea rolului NATO în domeniul rezilienței și menținerea avansului tehnologic aliat, precum și să gestioneze provocările pe care le pun tehnologiile emergente și schimbările climatice. Solidaritatea și unitatea Aliaților, precum și tăria relației transatlantice sunt elementele-cheie ale unei Alianțe puternice. Summitul NATO de la Madrid va fi fără îndoială un moment important pentru a consolida Alianța și pentru a evalua aplicarea priorităților de adaptare, ale căror teme centrale ar trebuie să fie legate de viziune pentru viitor și reziliență. România se va implica, de asemenea, într-o manieră activă și în dezbaterile conceptuale.

În același timp, dialogul și coordonarea cu aliații sudici în contextul procesului de elaborare a viitorului Concept Strategic, în special cu Spania, reprezintă o direcție importantă de acțiune pentru țara noastră și avem în vedere construirea unei abordări comune, ca o contribuție comună la negocierea noului Concept Strategic. Suntem, astfel, interesați de asigurarea unei mai bune conectări între Flancul Estic și cel Sudic al Alianței, prin identificarea obiectivelor și intereselor comune și asigurarea unei abordări integrate a celor două flancuri. 

Spania și România aniversează 140 de ani de relații bilaterale. În ce punct se află relațiile dintre București și Madrid? Care sunt obiectivele pe termen scurt?

Relația cu Spania este foarte bună, aflată la nivel de Parteneriat Strategic și caracterizată de un dialog politic excelent, pe baza viziunilor comune asupra majorității temelor de pe agenda politică și internațională. Un rol deosebit de important revine comunității românești din Spania, a doua cea mai importantă comunitate din afara țării, care este foarte bine integrată în societatea spaniolă și care aduce o contribuție semnificativă la dezvoltarea economică a țării gazde. Anul acesta am intensificat dialogul și am mizat pe acțiuni de diplomație publică pentru a marca cei 140 de ani de relații diplomatice dintre statele noastre. Pe termen scurt, apreciez că operaționalizarea Parteneriatului Strategic bilateral reprezintă o prioritate pentru țările noastre, dar și un exercițiu de explorare reciprocă a oportunităților economice și sectoriale, inclusiv ca parte a eforturilor de redresare post-pandemie la nivelul UE. Mă voi afla la Madrid pentru consultări politice cu omologul meu, ministrul spaniol al afacerilor externe José Manuel Albares Bueno, dar și pentru a participa la un eveniment unic pentru țara noastră: inaugurarea uneia dintre cele mai importante expoziții de arheologie organizate vreodată peste hotare, „Tezaure Arheologice din România. Rădăcini dacice și romane”, găzduită de Muzeul Național de Arheologie din Madrid.

https://www.elmundo.es/internacional/2021/09/29/6152cecb21efa0803a8b458d.html