China şi-a prezentat marţi noile echipamente din dotarea forţelor aeriene, de la drone de supraveghere sau de atac până la aeronave pentru război electronic, relatează AFP.
Prezentarea lor are loc pe fondul tensiunilor cu SUA şi Taiwanul şi în contextul în care Beijingul speră să finalizeze până în 2035 modernizarea forţelor sale armate.
Între principalele noutăţi expuse marţi la salonul “AirShow China”, organizat la Zhuhai, în sudul ţării, se numără drona de mari dimensiuni WZ-7 (14 metri lungime), destinată misiunilor de recunoaştere şi patrulare maritimă.
La capitolul aeronave, China a prezentat J-16D, avion de vânătoare consacrat războiului electronic, adică exploatarea sau distrugerea emisiilor radio şi sistemelor de comunicaţie ale adversarului.
Potrivit unor experţi citaţi de media chineze, acesta poate ataca instalaţii radar sau sisteme de avertizare şi comandă aeropurtate (AWACS).
Atât drona, cât şi avionul de vânătoare, aflate deja în serviciu activ, “vor juca un rol major în Strâmtoarea Taiwan şi în Marea Chinei de Sud”, a declarat pentru AFP analistul militar chinez Song Zhongping.
Un alt aparat prezentat marţi este prototipul de dronă polivalent de recunoaştere şi atac CH-6, din seria CaiHong – “curcubeu”, cu o lungime de 15 metri şi o anvergură de peste 20 de metri. Acesta urmează să fie testat în zbor în 2023 şi va fi capabil, potrivit proiectanţilor, să evolueze la mare altitudine – 10.000 de metri -, la viteze mari de 500-700 km/h, timp de 20 de ore.
Toate aceste aparate fără pilot vor permite forţelor armate chineze să efectueze misiuni de observare şi să facă raiduri în locuri până acum inaccesibile.
Mai mult, în contextul în care occidentalii sunt reticenţi să-şi vândă dronele cele mai avansate altor state, în afara aliaţilor apropiaţi, China se poziţionează ca “furnizor alternativ”, cu tarife convenabile, a menţionat pentru AFP Kelvin Wong, din grupul britanic Janes, specializat în probleme de apărare.
Salonul de la Zhuhai prezintă de altfel anul acesta un număr “fără precedent” de drone, ceea ce demonstrează încrederea tot mai mare a Chinei în progresul său tehnologic, a subliniat Wong.
Dronele chineze sunt folosite deja de armate străine cum sunt cele ale Arabiei Saudite sau Emiratelor Arabe Unite.
La rândul său, aparatul de vânătoare J-16D demonstrează “îmbunătăţirea globală” a capacităţilor de luptă ale Chinei, în opinia lui James Char, expert la Universitatea tehnologică Nanyang din Singapore.
Totuşi, potrivit mai multor experţi, China este încă în urma SUA, mai ales în domeniul motoarelor pentru avioane militare şi în ce priveşte numărul de sateliţi de comunicaţii necesari pentru ducerea la bun sfârşit a operaţiunilor.
Deşi Beijingul încă nu poate cu adevărat să-şi proiecteze puterea militară în afara zonei sale continentale, deţine totuşi un sistem de apărare maritimă şi aeriană credibil pentru a contracara o potenţială ofensivă americană, a spus Justin Bronk, analist la think tank-ul britanic Royal United Services Institute.
“În apropierea propriilor baze, chinezii au un avantaj în faţa americanilor, care sunt departe de bazele lor. China a ajuns deja într-un punct în care reprezintă o sfidare serioasă pentru SUA, la acest nivel”, a spus acesta.
Un recent raport al serviciilor de informaţii americane a atras atenţia asupra influenţei tot mai mari a Beijingului, pe care îl prezintă drept cea mai mare ameninţare pentru SUA, deşi acestea dispun de un buget al apărării de trei ori mai mare, menţionează AFP.
Salonul de la Zhuhai reuneşte, pe lângă producători de echipamente militare, principalii actori chinezi şi mondiali din industria aeriană civilă, cum sunt Boeing sau Airbus, scrie Agerpres.
Prevăzută iniţial pentru finele lui 2020, expoziţia a fost amânată din cauza pandemiei.
