În perspectiva unui viitor marcat de conflicte tot mai mari între SUA şi regimurile autoritariste, vor deveni giganţii tehnologici nişte ţinte? Şi în ce fel vor răspunde, având în vedere că nu sunt reglementaţi şi monitorizaţi de guvernele interesate să-şi menţină securitatea? scrie Jerusalem Post într-o analiză cu titlul „After Facebook, big tech outages may be doomsday scenario in future conflict”.

Au un interes grupurile de ţări precum cele din alianţa „Five Eyes” (Australia, Canada, Noua Zeelandă, Marea Britanie şi SUA) să protejeze funcţionarea unor plaftforme de comunicare precum WhatsApp?   Deşi aceste platforme sunt administrate de companii private, acestea sunt corporaţii cu reţele vaste -indiferent că e vorba de transport, telecomunicaţii sau reţele radio -astfel că guvernele occidentale au înţeles că există necesitatea apelului la aceste industrii în vreme de pericol. De aceea, SUA au dezvoltat un sistem de transmisie de urgenţă.

Recenta cădere globală a platformelor conectate cu Facebook aruncă o lumină asupra puterii unui număr mic de giganţi tehnologici care ţin în mâini majoritatea sistemelor de comunicare şi organizare a muncii şi a vieţii zilnice. Totodată, aceste platforme sunt conectate cu relaţiile de putere dintre guverne şi cetăţeni, dar şi cu echlibrul de forţe între ordinea democratică şi cea autocrată, în contextul unei lumi lovite de crize şi competiţie accelerată.   

„Regimurile autoritare influente ar putea să conştientizeze faptul că giganţii tehnologici sunt punctul slab al demcraţiilor occidentale. Dă cale liberă dependenţei a îndeajuns de mulţi oameni de una sau două companii tehnologice pentru toate aspectele vieţii şi ai creat o vulnerabilitate de tip Pearl Harbor”, scrie Seth J. Frantzman în Jerusalem Post.   Deosebirea importantă faţă de un eveniment precum Pearl Harbor este că incidentul recent vine la pachet cu alte dinamici şi cu tot ce altceva se mai întâmplă în lume, creând premisele unor schimbări, unele chiar revoluţionare.  

„Lumea întră într-o eră a incertitudinii, reflectată nu doar de o pandemie, ci şi de competiţia marilor puteri”, scrie Frantzman.   Ordinea lumii de după Războiul Rece a condus la o dominaţie a SUA, însă aceasta a fost modificată de un grup de ţări autoritariste care se află în confict cu Washington şi alte ţări democratice occidentale.  

O bună parte din ele cenzurează porţiuni din Internet sau acţionează potrivit unor temeri faţă de utilizarea lui mult prea extinsă în rândul populaţiei. Printre ele se află Turcia, Iran, China şi Rusia.   Se întâmplă frecvent ca giganţii tehnologici să fie obligaţi să ţină cont de solicitările regimurilor autocrate şi să le includă în planurile de buget şi în obiectivele de afaceri. Uneori au cedat unor cereri de a îndepărta grupuri legate de disidenţi, de pildă în Turcia.

Aceste companii primesc plângeri şi din partea  guvernelor occidentale, motiv pentru care au etichetat unele conţinuturi legate de pandemie ca „dezinformare”. Platformele de comunicare – în mare parte nereglementate de guvernele vestice – furnizează servicii pe care o mare parte din lume se bazează pentru conexiunea cu ceilalţi, informare şi coordonarea muncii şi a vieţii zilnice, acoperind aproape toate aspectele vieţii.  Era internetului s-a transformat rapid pentru a face loc monopolului unei mâini de giganţi tehnologici care găzduiesc, distribuie şi diseminează informaţie.   Ele controlează şi alte reţele de comunicare care substituie în proporţie tot mai mare reţelele de telefonie.  

La începuturile lui, Internetul a fost un mijloc radical nou de accesare a informaţiei alături de presa tipărită, televiziunea şi radioul, care însă s-a extins rapid la toate domeniile vieţii, ca apoi să devină o alternativă la ele.   Aceste medii au început să fie substituite aproape cu totul pe măsură ce întregi sectoare ale industriilor au fost mutate online. Companiile tehnologice au reunit toate platformele de comunicare, monopolizând toate mijloacele de interacţiune cu lumea.  

Extinderea lor a înghiţit porţiuni vaste ale Internetului astfel că au ajuns să deţină controlul asupra fluxului de informaţii la nivel global.   Întreruperi precum cea de luni au mai avut loc, însă, în contextul creşterii atacurilor cibernetice asupra infrastructurii critice în SUA, Israel şi alte ţări, ar trebui ca guvernele să-şi pună problema creării unor duplicate sau a menţinerii unor sisteme ale internetului pentru cazul deloc teoretic în care platformele giganţior tehnologici ar deveni indisponibile, potrivit analizei Jerusalem Post, citata de adevarul.ro

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here